» 22 noiembrie 2010 » - »  « 1079 citiri « 10 comentarii

Curs de guvernare: Cum a pierdut statul un miliard de euro în instanţă

Încă un exemplu despre cum România toacă bani fără rost.

“Șase ani de procese în avalanșă și o notă de plată care crește de la un an la altul. În confruntarea juridică dintre salariaţii bugetari și guvern, pacea pare departe. Vorbesc statisticile, suma de pus în executare și evoluţia fenomenului: 159.000 de procese pentru drepturi salariale aflate pe rolul Tribunalelor și Curţilor de apel în 2008, 149.000 în 2009, și 121.000 în doar prima jumătate a anului 2010. În marea lor majoritate, deschise de salariaţi ai Statului: de cei din Justiţie, din Educaţie, din Ministerul de interne, de funţionarii publici.

O parte din bani au fost plătiţi, o alta a fost reeșalonată pe trei ani, o alta se anunţă a veni din procesele aflate pe rol, sau din cele care ar putea fi declanșate pentru nepunerea în executare a sentinţelor de până acum. Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane câștigaţi numai de salariaţii din Justiţie.”

Cum au eșuat politicile publice în domeniul salarizării: citește o analiză completă făcută de Cristian Grosu și echipa lui pe www.cursdeguvernare.ro

@luciandavidescu
#riscograma
  1. Pai sa vezi cati toca daca le dadea respectivilor bugetari suficienti bani cat sa renunte la pretentii. Sunt convins ca nu femeile de serviciu si soferii actioneaza statul in judecata, ci incompetentii si politrucii guvernarii anterioare care stiu ca nu au gasesc aceleasi beneficii in mediul privat – deci practic nu au ce pierde tarandu-se prin tribunale.

    Finalul apoteotic e 100% no-coment: "Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane câștigaţi numai de salariaţii din Justiţie".

  2. Statul nu pierde niciodata – noi pierdem. Lucrurile stau cam asa: niste indivizi ajunsi in fruntea bucatelor iau niste decizii care de multe ori sunt nu numai injuste ci si ilegale – tot ei fac legile (de multe ori pe genunchi, prin diverse OUg-uri) asa ca faptul e irelevant – iar cand deciziile respective sunt atacate in instanta si sunt castigate despagubiri paguba nu este acoperita din banii celor care au luat deciziile incorecte, ci din banii tuturor, inclusiv a celor care se constituie in parte vatamata. In astfel de conditii nu se poate vorbi de responsabilitate, iar eficienta alocarii resurselor e doar o iluzie.

    Birocratul (inclusiv magistratul) si politicianul fac parte din alta "specie" decat antreprenorul. In timp ce primii aloca resurse spoliate dupa cum cred de cuviinta, cu risc minim pentru pozitia, averea sau integritatea fizica, antreprenorul isi risca, prin deciziile luate in fiecare zi, avutia proprie, obtinuta prin schimburi voluntate. Iata unul din motivele pentru care niciodata institutiile statului nu va putea aloca resursele in mod optim. Deciziile din instanta nu sunt altceva decat decizii birocratice, la fel ca cele pe care le invalideaza. La fel ca orice decizie birocratica, o analiza economica asupra "corectitudinii" sau "eficientei" acesteia este irelevanta. O decizie birocratica nu poate decat sa mute banii (resursele) dintr-un buzunar in altul, cu dijmuirea lor prealabila.

    In aceasta perspectiva, o critica a deciziei birocratice din punctul de vedere al eficientei sale economice – "statul roman pierde suma x" – este lipsita de obiect. O critica eficace poate avea ca obiect insasi natura birocratica a deciziei, indiferent ca este primara (ex. legea salarizarii unitare, legea invatamentului etc.) sau secundara (sentinta judecatoreasca). O asemenea critica trebuie sa aiba ca scop reducerea ponderii deciziei birocratice, si, implicit, reducerea interventiei statului in economie. Din punct de vedere economic, existenta majoritatii posturilor celor care au beneficiat de efectele acestor decizii judecatoresti nici macar nu isi pot gasi justificare (vezi agentiile-fantoma cu cate 3 sefi, cate unul de la fiecare partid, care nu pot fi concediati). Deasemenea, drepturile salariale ale functionarilor, profesorilor, personalului medical, politistilor sau militarilor sunt oricum stabilite arbitrar, in functie de "grile de salarizare" si "contracte colective de munca". In aceste grile nu primeaza insa performanta profesionala, ci numarul de atestari profesionale (majoritar irelevante) si vechimea in post (la fel de irelevanta).

    Atata timp cat decizia birocratica se substituie calculului economic, conflictul este inevitabil, incepand cu protestele profesorilor din Romania, si sfarsind cu cele ale studentilor din Franta. Orice decide politicianul sau birocratul in numele tuturor este in mod fundamental incorect, indiferent daca decizia respectiva este sustinuta de o majoritate. Tocmai de acee, astfel de decizii sunt intotdeauna atacabile, insa vinovatii scapa (aproape) intotdeauna nepedepsiti. Ce s-ar intampla daca judecatorii ar trebui sa plateasca despagubirile cuvenite celor nedreptatiti de deciziile lor, sau politicienii – sa plateasca din propriul buzunar cresterea pensiilor de stat sau a salariilor? Bineinteles o asemenea abordare este utopica in conditiile in care puterea statului se bazeaza in principal pe coercitie si nu pe colaborarea voluntara a cetatenilor. In astfel de conditii orice contract social nu valoreaza nici macar cat hartia pe care e scris. Iata de ce nu ma poate bucura sau intrista nicio decizie prin care "statul pierde" sau "staul castiga", ci doar ma poate indigna, pentru ca "pierderea" sau "castigul" se face intotdeauna pe spinarea mea!

  3. "pentru ca “pierderea” sau “castigul” se face intotdeauna pe spinarea mea!"

    intrebarea care vine automat : " noi de ce acceptam asta? "

    un raspuns ar fi : " pentru ca nu avem incotro "

    un alt raspuns ar fi : " deocamdata, dar vine ziua aia in care ultimul va stinge lumina "

  4. @Dan

    1) "De ce acceptam asta? Pentru ca nu avem incotro."

    Mecanismele democratice, in lipsa unei perceptii corecte asupra naturii drepturilor, forteaza impunerea vointei majoritatii asupra tuturor. O schimbare a atitudinii generale poate surveni doar in urma constientizarii, la scara larga, a acesor drepturi. Dar in general o astfel de intreprindere intelectuala se loveste de o realitate obiectiva – a profita de pe urma sistemului este aproape intotdeauna mai usor decat a te opune acestuia. Atata timp cat sistemul rezista si asigura majoritatii un nivel de satisfactie suficient – majoritatea romanilor, abuzati suficient de sistemul precedent, s-au obismuit sa se multumeasca cu putin – situatia se perpetueaza. Abia atunci cand situatia devine insuportabila, indivzii forteaza schimbarea. In prezent acest prag subiectiv al suprotabilitatii este probabil ceva mai sus (dar nu cu mult) decat era acum un sfert de veac. Doar asa se poate explica apatia societatii in fata abuzurilor politicienilor. "Mamaliga" romaneasca e cam ca SEMTEX-ul, poate fi lovita, turtita, calcata in picioare, luata la suturi – pana nu primeste scanteia nu explodeaza. Dupa cum spuneam

    2) Deocamdata, dar vine ziua cand ultimul va stinge lumina.

    Intrebarea – unde poate pleca cel ce stinge lumina. Raspunsul – intr-o camera unde igrasia nu-l imbolnaveste [inca] la bojoci. Daca ne uitam unde au plecat majoritatea romanilor care "au stins lumina" in satele si oraselele Romaniei, nu putem inca spune ca au facut o alegere inteleapta. PIIGS se recita zilele astea …. litera cu litera, nu neaparat in ordinea asta.

    Adevarul ca in natura putine dintre animalele care aleg sa se ascunda sau sa fuga pot fi sigure ca vor scapa de coltii pradatorului. Doar cele care cresc suficient de mari sau ajung sa aiba colti si ghiare destul de ascutite ajung sa supravietuiasca pe temen lung.

    3) Optiunea corecta este rezistenta personala si incurajarea rezistentei celorlalti.

    Daca un numar suficient de mare de oameni vor ajunge sa inteleaga cu adevarat libertatea, convingand la randul lor pe altii, paradigma poate fi schimbata. In caz contrar, prabusirea [inevitabila a] sistemului prin coborarea sub pragul de satisfactie minima a unei majoritati reprezentative va reprezenta doar o noua schimbare de forma, cu pastrarea fondului, si eventual cu disparitia fizica a unor indivizi mai mult sau mai putin vinovati sau naivi. Dupa cum spune o veche zicala: "Schimbarea stapanilor – bucuria nebunilor". Degeaba inlocuiesti partidul unic cu mai multe clone mai micute, degeaba schimbi "Carmaciul" odata la 4 ani, steagul, stema, "Inalta Poarta" – daca mentalitatea ramane la fel n-ai schimbat practic nimic. Atata timp cat individul este invatat si constrans sa fie servil, conformist, si sa-si inece frustrarea in alcool sau in maltratarea apropiatilor, in barfe si cancanuri irelevante, in loc sa si-o verse catre cauzele sale reale, "coloana vertebrala" a sistemului se va perpetua, idiferent ca e vorba de "fanariotism", "comunism" sau … "democratie originala". Lasitatea si pasivitatea duc intotdeauna la robie, in timp ce doar curajul si agresivitatea in fata amenintarilor poate asigura macar o sansa la liberate.

  5. @Alex Nicolin

    "Adevarul ca in natura putine dintre animalele care aleg sa se ascunda sau sa fuga pot fi sigure ca vor scapa de coltii pradatorului. Doar cele care cresc suficient de mari sau ajung sa aiba colti si ghiare destul de ascutite ajung sa supravietuiasca pe temen lung."

    Ma tem ca ati uitat un lucru. Exista foarte multe specii dintre cele care fug sau se ascund care supravietuiesc prin densitate. Cu cat populatia (sau populimea) este mai densa cu atat sansele de supravietuire (e adevarat – precara) a speciei cresc.

    Cred ca suntem, inca, destul de desi.

  6. @Mitica

    In RO densitatea este destul de mare intr-adevar. Populatia scade, dar din pacate nivelul mediu al inteligentei scade si mai rapid, prin procesul de selectie naturala deschisa odata cu granitele. Mai mult, printr-o bizara pervertire a evolutiei, cei cu un IQ redus fac copii cu nemiluita iar cei inteligenti, abia 1-2 (tendinta la nivel global). Avand in vedere ca aceasta selectie dupa gradul de inteligenta functioneaza si in societate, cei pe care nu-i duce capul sa faca nimic ajung sa fie hoti, asistati, politicieni sau birocrati (categorii intermediare si interschimbabile fata de precedenteloe). Daca luam in calcul atat nivelul de inteligenta la nivelul societatii, cat si densitatea scazuta a acesteia in mediul politic, nu e totusi clar daca ei sunt mai prosti ca ne conduc in halul asta sau noi suntem mai prosti ca ne lasam condusi :)

  7. @Alex Nicolin

    " Daca nu stii si te bagi inseamna ca esti prost. … Dar daca stii si nu te bagi inseamna ca esti si mai prost !" – zicea, candva, un neamt din Sibiu foarte bun in domeniul IT.

    Cred ca varianta "noi suntem mai prosti ca ne lasam condusi" este mai aproape de adevar.

  8. In primul rand cred ca este vorba de Lasitatea Congenitala specifica poporului roman.De mici suntem educati sa fim lasi sa lasam pliscul moale si sa nu fim obraznici.Astfel devenim adolescenti"de cartier" care se refugiaza in 90% din cazuri intr-o violenta de limbaj si un exces de agresivitate in loc sa ne orientam energiile spre teluri utile.Daca mergi in orice scara de bloc din romania repede vei gasi un bataus gata sa te incinga dar nu vei gasi un activist ptr mediu curat sau energii regenerabile!

    Devenim adulti(multi dintre noi niciodata dpdv psihointelectual) si ne blazam si ne adaptam "inteligentei romanesti" de genul descurcarelii!La serviciu nu criticam acei sefi care gresesc ci ii pupam in cur!Doar asa se avanseaza!Daca se poate ne injunghiem colegii pe la spate caci altfel vor face-o ei primii!Inselam sotiile in timp ce si ele ne inseala cu altii!Corupem popi,doctori,politisti,judecatori,functionari,politicieni!Pentru copiii nostri corupem profesorii sa le dea note mai mari decat merita ca sa ii impingem inainte in viata!Evident ii ajutam cu o pila cu o relatie sa fie cat mai sus si cat mai bine!Iar la batranete cand platim tot:coruptia din administratie,politie,justitie,sanatate,invatamant,patriarhie ne vaietam ca nu s-a schimbat nimic!Pai ce sa se schimbe daca la toti ne place asa?

    Injuram pe bugetari dar oare cine i-a invatat la spaga nu noi cetatenii care ar trebui sa fim deasupra politicienilor care dau legi?Doctorilor cine le indeasa bani in buzunare nu noi?politistului care ne opreste in trafic ca am taiat linia continua sau nu avem centura sau am depasit viteza maxim admisa?profesorului la orice examen?

    NOI VREM ASA SI ASA NE PLACE!Suntem un popor de lepre!Cum ati fi vrut sa fie clasa politica?de nemti seriosi?Tot de Lepre!

    NOUA NE PLACE ASA IN FIECARE ZI SI ASTA ESTE TOT EC NE DORIM!

  9. @Alex Nicolin : Mai omule, de ce pushca si cureaua lata nu ai tu un blog, ceva? Iti urmaresc comentariile pe foarte multe bloguri, si le vad bine argumentate, cu argumente sanatoase si de bun simt. Toata munca si toate aceste cunostinte trebuiesc stocate organizat. "Pune si tu mana" si fa-ti in puii cuivreitu un blog, un site, o maslina, ceva, si aduna-ti acolo gandurile !

  10. @Loop

    Am, dar deocamdata este inactiv. Deocamdata ma antrenez :)

NUME (necesar) E-MAIL (nu va fi publicat) WEBSITE (opţional)