Să moară moneda vecinului sau să scape a ta? SUA-Europa, 0-1
Euro a punctat spectaculos în războiul asimetric* pe care îl poartă de ceva vreme cu dolarul.
*Scopul euro este să supravieţuiască și să nu producă prea multă inflaţie. Scopul dolarului este să slăbească și totuși să rămână de nerefuzat pentru creditorii bugetului federal.
De-o parte, prezenţa de spirit a Irlandei a rupt ritmul veștilor proaste pentru zona euro. Zapatero se grăbește chiar să proclame sfârșitul crizei datoriilor suverane.
De cealaltă parte, SUA a fost înghesuită pe un alt front. După ce japonezii au dat drumul la tiparniţă pentru a deprecia yenul, Fed se simte datoare să facă la fel cu dolarul – deocamdată doar printre rânduri. Asta este însă cea mai mică dintre probleme. Catastrofa este că, dată fiind situaţia, investitorii vor prefera oricând riscul că vreo ţară Euro ar putea să ceară restructurarea datoriei decât certitudinea că – dacă împrumută SUA – se vor alege cu o tunsoare marca Bernanke: Quantitative Easing 2, adică valuri-valuri de hârtie.
Iar investitori sunt, și “atacă” acum orice monedă li se pare că are șanse să crească. După aventura stratosferică a francului elveţian, au urmat aurul, apoi yenul și chiar realul brazilian – banca centrală a Braziliei a ajuns să cumpere chiar și un miliard de dolari pe zi pentru a nu lăsa moneda să se aprecieze.
Dimpotrivă, toţi ar vrea să-și deprecieze monedele pentru legendarul avantaj la export: beggar thy neighbour, adică ruinează-ţi vecinul – neglijând măcar pentru o vreme efectele secundare nefaste: inflaţia și sărăcia din propria ogradă.
Într-o lume normală, jocurile de-a deprecierea sunt cam ca butonul nuclear. N-are rost să începi așa ceva, măcar pentru că îi vei forţa și pe alţii să o facă. Japonia a fost cea care a trădat, cu o intervenţie năucitoare – prima în cinci ani. Fed era prinsă deja pe prea multe fronturi: azvârlea fără succes pietre în șanţurile Chinei și rămăsese fără stârvuri de aruncat peste zidurile Europei.
Europa însă s-a ţinut tare. Cât a fost criza de lungă, n-a tăiat dobânda sub 1%, adică n-a tipărit bani chiar pe gratis, iar când a ajuns cuţitul la os a trecut chiar la… brrr… austeritate. Nimic nu-i pe gratis, o eventuală apreciere de curs când toţi ceilalţi scad nu pică neapărat bine pe termen scurt. Dar, până una-alta, singura miză adevărată a Euro e supravieţuirea.
N-o sa scape nici euro, bietul de el…
E frumos, pufos, cu vreo 16 straturi la ultima strigare, dar tot hartie igienica se cheama…
[...] Citeste mai departe pe riscograma.ro. [...]
@Flavian: Daca e tot hartie igienica atunci de ce nu te stergi cu salariul tau (sau orice alt venit) stii tu unde?
Zici ca au doar acceleratie si frana , fara volan.
@Flavian
Mda, nu zic, dar și viaţa-i scurtă, să nu ne-ngroape el pe noi
@C
Și-au încâlcit mâinile-n volan
Mai este si problema sociala. Europa nu-si permite sa se joace cu euro, pentru ca europenii obisnuiti cu consumul ies in strada si le dau in cap, iar pierderile ar fi mai mari. Cam la fel si americanii.
Japonezii sunt mai stoici (si oricum, cand lucreaza 14 ore dintr-un program de lucru de 8-9 ore, n-au timp sa cheltuiasca).
"Europa nu-si permite sa se joace cu euro"
Asa sa fie? Da' falsificarea a 700 de miliarde de euro, pen' "salvarea" greciei, ce inseamna?
@ Andrei
la japonezi este o mare problema, cetatenii sunt cei care au investit in titluri de stat, in proportie mare.Un yen puternic ii face sa se simta bine, doar ca sunt exportatorii nemultumiti. Cred ca de aceea este si moneda de refugiu pentru ceilalti( performantele economice ale Japoniei nu justifica intarirea yenului din ultima perioada, mai ales ca a fost declasata de China)
Europenii..stai sa vedem ce se intampla la anu' ;eu tare vad paritate eur/dolar in toamna lui 2011. Dar mai stii, se pun pe treaba si creste PIIGS ca Fat-Frumos.
Sunt multi care vad inflatie , dar sunt si vorbe care povestesc de razbel. Acum cand pietele sunt ca in 2008 , nici masurile QE nici austeritatea nu au dat roade ce ar fi de facut? Sa stergi cu buretele ce s-a intamplat si asta se face pe principiul scoti un rau cu alt rau mai mare.
Germania are și va avea un cuvânt greu de spus în privinţa a ceea ce se va întâmpla cu euro, iar modul cum și-au administrat marca din 1948 până în 2002 e mai mult decât instructiv. Euro de azi nu e decât marca de ieri (ba chiar are cam aceeași valoare, indiferent la ce paritate a fost introdus) iar Germania știe ce e aceea responsabilitate.
Inflaţia din timpul și de după cele două războaie pierdute i-a vindecat de iresponsabilitate pentru cel puţin 5-6 generaţii, din care n-au trecut decât 3 până acum. Așa că nu e cazul să cântăm noi prohodul euro, poate abia nepoţii noștri.
uite raspunsul Germaniei:
German Fin Min: Lasting stabilization of euro only possible by bringing creditors into the process: Reuters
si comentariu:
Sounds as though the German finance minister is saying that with creditors becoming part of the crisis, the European sovereign debt crisis cannot be solved.
How do creditors get involved? By agreeing to take less than what they are owned, I’d guess. Only a headline so far, but if he is suggesting creditors take haircuts, EUR/USD could be in for a sharp pullback.
@C
haircuts? Interpretarea asta n-are nicio legătură cu bunul simţ, e o fabulaţie. Oricum, comentariul nu aparţine Reuters, deși deja nu m-ar mai fi mirat prea tare. WSJ tocmai scrie cât e de bolnav ministrul irlandez de finanţe și cum "el susţine că boala nu a schimbat felul în care abordează problemele financiare ale Irlandei". Căldură mare!
Vaaai, site-ul pe care-l urmaresc din 2001 http://www.mgforex.com a dat faliment pe 10 septembrie. Atunci euro-dolarul era 1,27
Da, era de asteptat. Cica au crescut exporturile Romaniei spectaculos (40% an la an) de cand creste Germania, adica de cand e rata euro dolar mica.
Eh, nu e sfarsitul lumii. Doar ni s-a spus ca avem un bumpy road ahead. E bine pentru statele din zona euro, ca pot sa se finanteze mai usor.
Daca intra toti in jocul asta cu deprecierea o sa avem inflatie asa ca eu prognostichez ca o sa se opreasca si o sa colaboreze
@Cristina
Găsești EUR/USD și EUR/RON și aici, pe coloana din dreapta
Nu intră toţi în jocul cu deprecierea, majoritatea doar vor să oprească aprecieri masive.
Deprecierea competitivă nu prea are rost într-o economie globală unde nimeni nu ar mai putea să cumpere ce exporţi tu.