Să-i pedepsim pe bancheri pentru criză?
Ungurii chiar o pun în practică, cu o suprataxă usturătoare, dar pedepsirea băncilor a ajuns un refren la modă peste tot. Ei au provocat criza, ei să plătească, nu-i așa? Dar cine sunt ei?
1. Sunt managerii care și-au luat bonusuri magnifice pentru fiecare credit pe care îl dădeau și acum nu reușesc să-l recupereze. Trebuie ei pedepsiți? Probabil că da, asta dacă n-au zburat deja. Cum? Banii care ajungeau în buzunarele lor trebuie să rămână în conturile băncii. Și mai departe la stat? Aici devine complicat.
2. Acționarii băncilor au și ei o responsabilitate pentru că și-au riscat banii pe acest model de afaceri. Însă riscurile au fost deja destul de mari: incapacitate de plată, fraudă etc. O taxă în plus sau orice formă prin care statul își bagă mâna în conturi era ultimul lucru de care aveau nevoie. Cu aatât mai mult cu cât nici măcar nu sunt conturile lor.
3. Sunt conturile depunătorilor, convinși cu greu să-și țină banii cu dobândă x pentru ca niște necunoscuți să-și poată cumpăra televizor în rate cu dobândă x ori 2. Să nu ne facem vreo iluzie, ei și împrumutații vor plăti fiecare taxă în plus. Dobânzi mai mici la depozite, dobânzi mai mari la credite, bani mai mulți acasă la saltea și mai puține lucruri cumpărate pe credit. Poate că ultimul e un lucru bun.
Sau poate că nu. Într-adevăr, creditul a creat “iluzia bunăstării” iar ieșirea din această iluzie a stârnit criza. Poate că fără ea, creșterea ar fi fost lină și constantă. Însă, la fel de bine, poate că fără ea creșterea n-ar fi fost deloc. Poate că fără bănci lumea ar putea părea un loc mai bun, însă înaintea de-a fi siguri de afirmația asta ar trebui să răspundem la câteva întrebări. De exemplu, unde se pot ține economiile, pentru ce dobândă și cine o plătește. Sau de unde poate obține bani cineva care chiar are nevoie.
Răspunsul la primele două întrebări sugerează că întotdeauna va exista o formă sau alta de transfer al banilor de la cei care au surplus către cei care au deficit. Dacă creditarea este împovărată de taxe sau de-a dreptul clandestină, și riscurile deci și costurile vor fi mai mari.
Dacă împrumutul ieftin ne-a adus aici, oare unde ne va duce împrumutul scump?
Articol publicat în revista Corso
Oamenii vor sa vada pe cineva platind pentru criza, iar bancile sunt tinta favorita a politicienilor pentru aceasta criza. Impunearea unei taxe suplimentare bancilor este o prostie. Una din legile capitalismului este egalizarea ratelor profitului intre industrii, ca urmare a intrarii si iesirii de competitori in functie de rata profitului.
O taxa pe banci va face aceasta industrie mai putin atractiva in comparatie cu alte industrii. Capitalurile se vor retrage, competitia va scadea, dobanzile si comisioanele vor creste, inovatia va incetini in acest domeniu. Banii sunt sangele economiei, iar sistemul lor circulator va fi debilitat.
Nu este nici bine, nici macar corect: excesele bancilor nu reprezinta cauza principala a crizei. Principalii vinovati pentru criza sunt:
-guvernele, care au continuat sa opereze cu deficite mari
-cresterea pretului la petrol, care a stopat o crestere economica bazata pe puternice elemente speculative (unde au si bancile partea lor de vina).
Daca depunatorii ar fi pentru 1 ora destepti, in acel interval si-ar retrage de la banca exact 50% din bani.
@Calin
La urma urmelor bancile din Romania fac afaceri cu banii depunatorilor si le dau inapoi niste dobanzi de toata mila!
Daca deponentii ar fi pentru o ora si 5 minute destepti, si-ar cumpara cloaca lui Calin in minutu’ 65, trezindu-se instantaneu rupti in fund cu o cloaca-n Romania.
Prin reglementari “inadecvate”, segmentul financiar s-a supradezvoltat, jupuind producatorii de plus valoare imediat dupa depasirea pragului zero.
La primul stranut, cand ar fi trebuit sa inceapa curatarea sistemului bancar, statele au preluat mare parte din gauricile negre, venind cu programe gherla de sustinere a unor “industrii” moarte, oferind astfel posibilitatea mancatorilor de legume-fructe deja digerate sa vorbeasca despre “deficite excesive”.
In sistemul bancar nu exista nicio competitie. Din contra, niste smecheri s-au supraumflat inghitind concurenta, “too big to fail” aratand, daca mai era nevoie, “perfectiunea” la care s-a ajuns.
Reglementarea sistemului financiar si eliminarea programelor proptea pentru diverse… scheme Ponzi ar cam fi necesara.
Dar atat timp cat exista cretini care gasesc normala creditarea concomitenta a producatorilor si cumparatorilor de mileuri, dupa ce in prealabil mare parte din sistemul bancar a platit campanii de marketing pentru necesitatea decorarii televizoarelor 3D cu mileuri… sa fie primit.
Poate ca… “nevoia de bani” raportata la “consumul pe datorie” n-ar trebuie sa mai fie treaba bancherilor si… poate ca sunt mult prea multi.
Imprumuturi mai scumpe inseamna in primul rand educarea prostilor => cumpatare => dezvoltarea domeniilor utile societatii => diminuarea ponderii financiarismului in… PIB.
“Given its parasitic, predatory nature and the little value it adds to the real economy, that extinction of the shadow banking system would be a highly positive prospect for everyone but the parasites themselves, who can always choose to become lower-paid bankers doing traditional, transparent low-profit banking. “
@Freeman
Capitalurile se vor retrage, competitia va scadea, dobanzile si comisioanele vor creste, inovatia va incetini in acest domeniu
Int-adevar, inovatia este necesara in domeniul stiintei, a tehnologiei, insa in domeniul bancar “inovatia” este de cele mai multe ori doar inventarea unei noi metode de a pacali niste creduli
Una peste alta, impozitarea suplimentara a bancilor mi se pare si mie o mare prostie. Unele dintre ele sunt intr-adevar profitabile, altele sunt la limita supravietuirii si mai exista un mare numar care sunt “zombi”. Nu cred ca are nimei interesul sa creasca numarul bancilor din ultima categorie.
Unde ne va duce imprumutul scump? La ajustari ale pretului activelor, adica la scaderi. case mai ieftine, masini mai ieftine, etc….nu e evident ca usurinta cu care s-au acordat creditele a dilatat artificial cererea?….a, era un sarac cu duhul care se intreba ce se vor face sarmanii care chiar au nevoie de bani? n-am auzit de prea multi care sa se imprumute pentru cirba de a doua zi, majoritatea se imprumuta pentru achizitii de fite sau de lucruri care nu le sunt de stricta necesitate….dar vad ca nici n-a trecut bine criza ca unii se si grabesc sa-i pupe in fund pe bancheri, poate le pica si lor un os publcitar de ros….
Bully for “bully” Orbán’s decision to stand up to the IMF and EU brutes
By Adam LeBor – July 26, 2010
http://www.politics.hu/20100726/bully-for-bully-orbans-decision-to-stand-up-to-the-imf-and-eu-brutes
The bank tax is well deserved. A good part of Hungary’s economic travails can be blamed on the bankers. An incredible 70% of all domestic and business lending is denominated in foreign currency, much of it in Swiss francs. During the boom years the bankers extended easy and cheap credit, in exotic currencies, to virtually anyone who asked, even though the borrowers were paid in forints. Consumers were hustled into credit packages with risks they barely understood, but which were, however the markets behaved, guaranteed to bring hefty profits for the banks. Mortgages that cost €100,000 are now debts of perhaps €140,000, with little if any hope of ever being repaid.
@Freeman
Evident, orice taxă nu face altceva decât să scumpească accesul la un serviciu. Totuși, poți obține efectul ca furnizorul serviciului să aibă de pierdut. Dar dacă, de exemplu, dobânzile cresc iar depozitele se mută în altă țară, ce-ai rezolvat?
@Calin
De ce? Dacă nu le convine dobânda, nu-i depun deloc. Dacă le convine, de ce s-o piardă?
@dragos
“de toată mila”? Hm, cred că doar presupui, abia anul trecut se dădeau 10 puncte peste inflație.
@AristotelCostel
Păi n-am înțeles, taxe sau nu taxe?
@Alex Nicolin
În sens larg, inovația poate să însemne și eficientizare
@cristian dogaru
Te referi la mine?
http://www.riscograma.ro/254/10-lucruri-pe-care-banca-nu-ti-le-spune-niciodata/
@Viviana
So it’s time to punish those vicious swiss savers that accepted such minuscule interest rates and didn’t care that their currency was so volatile and that their money may end up lent to unaware hungarian home buyers.
@viviana
Așa e, însă eu vorbeam de depunători
Lucian, ca majoritatea nici eu nu inteleg mare lucru din ce fac bancile si nici limba engleza nu o folosesc in viata de zi cu zi deci, am dat citatul pentru ca intelesesem ca autorul (intre altele) exemplifica prin el modul eronat in care o banca se comporta cu clientul si adica (intre altele) i-au sfatuit pe unguri faca un mutuo 1)in Euro cu 2)rata variabila si asa unul care incepe cu 100.000 se trezeste ca are de platit 140.000 numai dupa cateva luni … la sfarsitul anului intra in faliment
Acelasi lucru s-a intamplat si aici unde moneda este Eurul insa perioada in care rata variabila a fost convenienta a durat o nimica toata, euribor a inceput sa creasca si s-au trezit cu totii intr-un mare de rahat … dupa care, colac peste pupaza, au intrat si bancile in criza, multi au pierdut serviciul si astazi se pai pune si statul sa taie salariile sau in cel mai bun caz sa blocheze orice crestere in urmatorii ani. Statul a ales sa salveze bancile cu banii celor de mai sus care, se spune in italiana, s-au regasit “cornuti e marzziati” (cu coarne si bastonat)
Depunatori stiu care-i dobanda, ceea ce devine variabil este cheltuiala pe care ti-o pune in carca banca mai ales cand o face fara sa te avertizeze si in ultimii 10-15 ani s-a ajuns la punctul ca tu, depunator, trebuie sa platesti banca la care ai depus … iti convine sa-ti tii bani la ciorap