Fără bani, România se întoarce în lumea a treia. 10 robinete posibile

 21-06-2010 | 1830 CITIRI | 12 COMENTARII

România are o singură șansă să ajungă la nivelul de creștere rapidă dinaintea crizei. Să plouă iar cu bani. Sau, măcar, să picure.  Dacă nu, are toate șansele să se întoarcă fix la nivelul de după criza precedentă.

Există variante mai bune, variante mai nefericite, mai rapide, mai lente, mai scumpe sau gratuite. Slabe șanse să fie de ajuns una singură, iar în cazul în care funcționează un amestec consistent din toate, banii tot vor părea mult mai scumpi decât până acum.

1. Tiparnița de lei. Credite ieftine si fără cap, la fel ca până de curând (păi cap de unde?). Tot ce trebuie este ca banca centrală să lase jos dobânzile iar băncile să dea împrumuturi pentru orice trăznaie de afacere sau de proiect public. Unde s-ar duce leul, prețurile? Nu mai contează, Dumnezeu cu mila!

2. Încă un credit extern. Teoretic, dacă statul ar ști ce să facă cu banii, ar putea fi de ajutor. Practic, statul n-ar ști decât să cumpere încă o rundă de alegeri. Iar în 2013 grecii se vor uita la noi ca să vadă ce se-alegea de ei dacă nu erau salvați.

3. Rezerva ținută de bănci la BNR. Banii vor fi eliberați, treptat, pentru că rezervele obligatorii sunt chiar și acum prea mari. Numai să aibă cine și pentru ce să-i ia cu împrumut. Deocamdată, nu prea are.

4. Un nou val de români pleacă la muncă în străinătate. Disponibilizații de la stat, de ce nu? Probabil ar trebui să-și caute destinații noi, pentru că cele tradiționale sunt deja lovite de șomaj. Sau să accepte joburi pe măsura pregătirii, adică să lucreze pe alune. Însă chiar și dacă nu trimit bani în țară o vreme, economii tot se fac.

5. Colonizarea chineză. Sunt singurii cu mulți bani, dispuși să investească și cu suficiente ambiții politice încât să treacă peste neajunsurile României în schimbul accesului la piața UE. Şi, nu peste multă vreme, vor avea nevoie de forță de muncă ieftină.

6. Banii de la UE. Adică motivul pentru care guvernele de până acum ar fi trebuit să-și dea demisia în fiecare lună. Probabil gestiunea privată a proiectelor – de la cap la coadă – ar fi singura șansă.

7. Vânzări masive a tot ce-a mai rămas la stat. Fiecare privatizare înseamnă o gaură astupată de la buget, iar ca bonus apare ceva valută. Valuta nu intră la nesfârșit, dar găurile rămân astupate. Iar dacă le place aici, investitorii își mai cheamă și prietenii.

8. Deparazitarea bugetului. De departe cea mai ofertantă sursă de bani. S-ar putea economisi de aici între 10 și 15% din PIB în fiecare an.

9. Taxe mici. Mult mai mici decât acum. Pe forța de muncă, pentru ca firmele locale să declare salariile întregi și pe profituri, ca să vină și altele. Poate doar dividendele ar trebui taxate în continuare mult, pentru ca banii, odată intrați, să iasă mai greu.

10. Dacă primele 9 puncte nu funcționează, înseamnă că e timpul să adunăm fiecare bănuț, să-l înmulțim, apoi din profitul strâns să facem și mai mulți bani. E varianta cea mai lungă și cea mai grea. Porecla de scenă e „capital autohton”, dar înseamnă de fapt muncă pe brânci și economisire la sânge.

ALTE ARTICOLE CARE TE-AR PUTEA INTERESA » » »


Share | HOME |