De ce impozitele din România sunt tembele iar cota unică e o glumă. Soluții

Corect , toata lumea vorbeste de impozitul pe venit si pe profit de “doar” 16% si uita sa vorbeasca de contributiile sociale . Eu ca intreprinzator ma aflu in situatia in care 65-70% din ceea ce vars la stat sunt aceste contributii , 20% e TVA si 10-15% e impozit pe profit ( asta in vremurile bune) .

subscriu. vorbeam in timpul facultatii cu un director de administratie financiara, si cadeam de acord ca practic orice impozit de genul 0,5 din ceva costa mai mult verificarile, si cheltuielile de plata si colectare decat suma propriu zis a impozitului. Practic statul ajungea sa plateasca mai mult decat primea din impozitul respectiv.

Boculeeee, Basesculeeee ia vedeti acilea rezolvare simpla la buzunarele voastre.
Luati exemplul drept pilda si apucati-va de strans banii sa bagati in buzunarele voastre si mai multi banuti, eventual mai inchideti cateva spitale, mai tineti pitite aparatura medicala performanta si nou*nouta de milioane de euro printr-un satuc uitat de lume. Nu uitati sa inchideti ceva drumuri iar ce mai e inca bun de mers pe ele apucati-va si le stricati voi repejor.
“aideti…e rost de bani baieti…bani “cinstiti” din taxe si impozite…ca productie “uha” !

Sunt de acord in spirit cu propunerile articolului – ideea de impozit unic indiferent de forma de obtinere a venitului: salariu, profit, drepturi de autor etc. Cateva observatii:

1. Marirea TVA atrage inflatie instantanee, proportionala cu procentul maririi. Lovitura de gratie data economiei Romanesti actuale ?

2. Nu vei recupera prin impozitul pe profit ceea ce ai pierdut prin impunerea salariilor: Intreprinderile mici si mijlocii sunt foarte abile cand vine vorba de ajustarea cheltuielilor la nivelul veniturilor, a.i profitul sa fie mereu mic sau 0, cu atat mai mult daca va creste cota de impozitare pe profit. Salariile la nergu sunt mult mai greu de dat decat produse si servicii fara factura. Vezi par exemplu telenovela forfetarului, care desi neglijabil in raport cu cifra de afaceri, a ajuns pentru prima oara sa scoata ceva banuti din buzunarele firmelor paravan.

3. Marirea TVA si a impozitului pe profit nu au niciodata un efect aritmetic asupra incasarilor. Functie de unde te afli pe curba lui Laffer poti in cel mai bun caz spera la o panta subunitara a corelatiei. Se poate ca incasarile sa ramana aceleasi, sau chiar sa scada.
Deci estimarile tale “strict aritmetice” sunt gresite pe termen scurt, si ar compromite stabilitatea bugetara, pentru ca va exista un gap intre anularea contributiilor sociale si cresterea incasarilor. Intr-o economie in crestere, un asemenea set de masuri ar putea functiona, cu conditia finantarii pe termen scurt a acestui gap.

4. Principala problema a sistemului fiscal romanesc nu este structura taxelor – desi sunt de acord ca se poate lucra la multe lucruri, in special la supraimpozitarea muncii asa cum foarte bine subliniezi.
Problema principala ramane in opinia mea urmarirea defectuoasa a banilor prin economie si usurinta cu care evazionistii pot spala banii. In SUA orice operatiune bancara peste 10.000 $ duce la notificarea organelor federale si bancile au obligatia sa raporteze orice activitate suspecta – de exemplu mai multe tranzactii succesive a cate 9.900 $ (infractiune numita structuring).
In Romania statul este analfabet informatic si nu stie decat ca ai sau nu cont la o banca. Vrei sa spelii 100.000 Eur ? Ia o casa pe numele lu` ala micu. Nu exista corelare intre bazele de date aferente cheltuielilor importante (notari, retele comerciale, inmatriculari auto etc.) si cele ale fiscului, sau atunci cand exista nu sunt folosite. Cantitati enorme de cash zburda libere prin economie.
Situatia este sprijinta de banci care in numele secretului bancar se opun masurilor in acest sens – fireste nu vor sa piarda banii negrii care se ascund prin conturile lor.

@Dan
Autoeficientizare – adică de bună voie – nu există. Trebuie tăiată țeava de bani.

@Andrei
TVA e ceva mai puțin (16% din prețul final). La o cotă de 25% ar ajunge să reprezinte 20% din prețul final, tocmai de-aia zic că ar fi acceptabil, mai ales dacă destinația e stabilită de la început.

@ArisotelCostel
Diferențierea e o dezbatere, într-adevăr. Eu cred că se poate rezolva mai eficient cu un pachet care să însemne alocații mai mari pentru copii în locul deductibilității personale și cu menținerea pensiei minime la nivelul de acum. În rest, nu cred că se suferă de foame în România din cauza a 10% în sus sau în jos.

@alexnicolae
Pentru noi sunt costuri. Pentru ei, sunt stimulente.

@Nickmann
De acord că se cheltuie ineficient, însă asta nu înseamnă că trebuie să păstrăm un sistem prost de încasări.

@MeTeo
Nu-i chema, că ăștia vin

@m1ha1
De ce nu? Însă pe proprietate încasările pleacă de la o bază foarte mică. Dacă le dublezi, iei încă 0,7% din PIB. Pe avere, doar dac-o descoperi

@punk
1. “Marirea TVA atrage inflatie instantanee”
Nu neapărat. Dacă nu se face transfer de avuție către stat, firmele își permit teoretic să țină prețurile. Într-adevăr, câștigă cine se cartelizează mai bine: vânzătorii sau cumpărătorii.

2. Nu trebuie să recuperezi. Trebuie doar să încasezi niște bani și să știi exact ce faci cu ei.

3. Am făcut precizarea că e strict aritmetic. Nu contează atât de mult încasările. Ce e important: contribuabilul știe pentru ce ar trebui să dea bani iar beneficiarul știe exact pe ce tip de încasări se bazează. Nivelul se va vedea la sfârșit. Trebe schimbată gândirea bugetară că încasările să acopere cheltuielile. Oricum e o păcăleală. Cheltuielile să se încadreze în încasări!

4. Evaziunea e cu atât mai ușor de combătut cu cât sunt mai mulți care se conformează voluntar. Nașpa, dar asta e singura șansă.

@Stefan Murgeanu
Nu-i cum spui, TVA atinge cel mai mult din economia neagră.
Chiar dacă cineva fură bani, când îi cheltuie plătește TVA. În rest, nu dă nimic.
Chiar dacă face evaziune la TVA pe o verigă din lanț, sunt mari șanse ca altcineva de pe lanț să plătească totuși, iar statul să se aleagă cu ceva.
În plus, este un tentația de fraudă la TVA e la modul “totul sau nimic”, nu prea există praguri acceptabile.

@punk: Si in Romania se monitorizeaza tranzactiile mai mari de 10.000 de euro prin intermediul Oficiului National pentru Combaterea Spalarii Banilor. Asta se intampla de mai multi ani, suficienti ca insusi fostul Prim Ministru Adrian Nastase sa aiba probleme cu justitia pentru ca un consilier de-al lui a depus jumatate de milion de dolari pe numele nevestei lui Nastase. Ma rog, directorul numit de Nastase la Oficiu a incercat sa musamalizeze, dar nu i-a iesit.

Cred că totuși bugetul de pensii ar trebui cumva stabilit prin lege astfel încât să nu varieze prea mult de la an la an, iar totalul pensiilor să nu depășească nivelul acestui buget. Pentru că dacă politicienii se văd stăpâni azi pe un buget mare de pensii, riscul ca din el să se-mpartă-n stânga și-n dreapta e mare. O soluție ar fi alimentarea bugetului de pensii din impozitul pe venit, dar stabilirea nivelului acestui buget în funcție de numărul și veniturile celor care vor deveni viitorii pensionari – spre exemplu, bugetul de pensii va fi stabilit la 20% din totalul veniturilor salariale brute.

1. “Taxele mari încurajează evaziunea, pentru că angajatorii și angajații nu percep vreun beneficiu în a împărți banii pe jumătate cu statul.”
…mai ales cand constata ca aceasta impartire “pe din doua” cu statul nu conduce la acumulari fortate intr-un ritm exagerat de mare, ci in principiu sunt “praduite” (cu “baietii destepti”) cam toate fondurile astfel stranse, inca ramanand insuficienti bani pt scopurile pt care fusesera (teoretic) colectati.
2. La economie nu ma pricep, dar credeam ca la matematica elementara DA. Credeti ca este ceva in neregula cu aritmetica pe care am invatat-o eu (e adevarat, demult) la scoala?
“La cota de 19%, statul adună din TVA 6,8% din PIB. La 25%, după calculul strict aritmetic încasările ar urca la 9% din PIB.”
De acord ca 25/19 x 6,8 = ~8,95 poate fi rotunjit la 9, dar:
“25% impozit pe profit… …S-ar strânge 3% din PIB (față de 2,4% cât se întâmplă la nivelul de 16%).”
25/16 x 2,4 = 3,75 (dupa aritmetica mea), nu 3.
Sau intervin alte fenomene (economice) care altereaza rezultatul pur matematic al modificarii?
3. “Astfel, pentru cine vrea stat minimal, e simplu: renunță la trabuc”
Probabil sunt eu mai opac acum – nu reusesc sa inteleg asocierea (aluzia?)

@ Dan: “O baza de date comuna pentru toate “institutiile”…”
Cam asta “propovaduiesc” si eu de mult, si nu (numai) “…pentru toate “institutiile” care ne cer bani…”, ci si pt institutiile care ne “paseaza” de la una la alta pt obtinerea a INCA UNUI document “necesar” pt nimic.
Inafara justificarii unui aparat bircratic atat de “stufos”, eu nu vad nici un motiv valid pt care eu (ca solicitant) ar trebui sa stiu unde este tinuta evidenta proprietatilor mele imobiliare sau a faptelor mele condamnabile anterioare, cand normal ar fi ca orice institutie interesata in aflarea acestor informatii sa intre on-line in legatura cu computerul de la “cartea funciara” sau cu cel de la serviciul “Caziere” pt a afla datele CURENTE, nu cele din ziua precedenta si nu cele valabile cu o ora in urma.
@ alexnicolae: “…practic orice impozit de genul 0,5 din ceva costa mai mult verificarile, si cheltuielile de plata si colectare decat suma propriu zis a impozitului.”
Scuze, da’ TARE nu-mi vine a crede ca impozitarea cu o jumatate din suma totala (“…0,5 din ceva…”) este ineficace in felul descris de dumneata. Nu stiu sa precizez (imi lipsesc datele) dar e posibil ca ALTFEL sa stea lucrurile in cazul impozitarii cu 0,5% (cu a doua suta parte) din suma totala.
@ Nickmann: “…functionari care prefera sa cumpere un plic de CD cu 5 lei, cand valoarea lui reala nu ajunge nici la 50 de bani…”
Cred ca NICI CHIAR EI nu platesc 5 lei pt un plic de CD. In plus, probabil ca voisesi sa spui ca PRETUL lui nu ajunge nici la 0,5 lei per bucata – si anume atunci cand este cumparat individual “la bucata” de catre o persoana fizica; daca pt vanzarile en-gros pretul en-detail de (fie) 0,5 RON devine in mod normal (sa zicem) 0,1 lei, dar prin cantitatile mari – si inca licitate – e posibil ca pretul realizabil pt institutiile de stat sa devina 0,05 RON, si devine exagerata si plata pretului “normal” de 0,5 RON.
@ m1ha1: Iti urez sa continui sa gandesti la fel si cand vei fi batran si neputincios si nu vei mai putea castiga, si vei vedea cum agoniseala de o viata iti dispare intr-un ritm MULT mai accelerat decat socotisesi dumneata ca iti va fi suficient pana mai traiesti.
@ punk:
…
2. “…forfetarului, care… … a ajuns pentru prima oara sa scoata ceva banuti din buzunarele firmelor paravan.”
…si sa inchida O MULTIME de firme si firmulete care daca nu prea produceau, macar aveau meritul de a fi luat “din carca” bugetului cei cate cativa angajati – acum acestia sunt in somaj, si – din cauza numarului mare de firmulite – si nr somerilor e mare.
@ Stefan Murgeanu: Eu sunt “afon” la economie, dar mie logica elementara imi sugereaza ca o marfa oarecare vanduta la un TVA de 25% aduce bugetului suma mai mare decat aceeasi marfa vanduta la un TVA de 19% (indiferent cum sunt distribuite “pe traseu” cotele-parti din acest TVA final) – si marfuri VOR FI VANDUTE in continuare, oricat ar fi TVA-ul.
Sau dumneata consideri ca reducerea vanzarilor va compensa (negativ) sporirea procentului TVA final?

“E teoretic la îndemână pentru oricine să refuze…”, Lucian? Chiar crezi asta?
Chiar daca vreo minune ar reusi sa eradicheze viciul din societate (exista DESTUI care ar prefera – daca e strict necesar sa opteze – sa renunte la mancare decat la alcool, tutun, cafea sau mizat), crezi ca societatea noastra moderna asa cum o cunoastem ar putea sa functioneze (fara o atenta, intensa si probabil indelungata pregatire prealabila, atat psihica cat si tehnologica) fara combustibilii petrolieri?