România, capitala Cernavodă. Mai dă-le-ncolo de investiții!

 21-05-2010 | 2653 CITIRI | 11 COMENTARII

Două reactoare nucleare la Cernavodă și o autostradă care se termină fix acolo. Micul oraș de pe Dunăre e principalul beneficiar a 20 de ani de “investiții publice”.

Ca să continuăm lista, ar trebui să ajungem rapid la lucruri frivole de talia celor 400 de săli de sport. “Avem nevoie de investiții ca să ne dezvoltăm”. Așa o fi, dar dacă nu am văzut rezultatele în ultimele două decenii ce garanție avem că vom vedea mai mult în următoarele două.

Structural, bugetul României este echilibrat, ba chiar excedentar. Mii de agenții inutile pot fi rase dintr-o dâră de condei, fără ca cineva să le simtă lipsa. Acolo sunt salariile bugetare mari și nejustificate, acolo este personalul excedentar, acolo se află o mare parte din “cheltuielile curente” folosite pe post de vacă de cash. Şi tot de azi pe mâine pot fi scoase din grilă investiții strategice de miliarde de euro – clișeul suprem de justificare a furtului. Se pot face investițiile mai eficient în sistem privat? Nu știu (doar bănuiesc). Dar când baza de comparație este zero, nu prea mai ai nimic de pierdut.

Pensiile, sănătatea, educația, poliția, justiția, armata și puțina administrație cu adevărat necesară nu mănâncă mai mult de un sfert din economie, chiar dacă și acolo există o componentă solidă de cheltuieli inutile. Până la 30%, România are un excedent structural de 5% din PIB. Până la 40%, România devine o gaură neagră care trebuie să taie salarii și pensii pentru a putea finanța jaful cu bani luați de la FMI.

Apropo de asta, toamna trecută, când FMI a cedat tot ce era de cedat și a plecat cu coada între picioare din fața unui Guvern care știa doar alegeri, un oficial al fondului spunea sub protecția anonimatului despre argumentul “investițiilor” adus de Boc: ~Ăștia sunt ca un bețiv care toată luna își dă banii pe băutură iar cu o săptămână înainte de salariu spune “nu mă împrumut pentru băutură, mă împrumut pentru mâncare”~

P.S. Cred că e foarte dăunătoare defensiva șefului FMI care spune că România trebuie să mărească impozitele. Ea mută dezbaterea într-o zonă a politicii de-azi-pe-mâine care a compromis România până acum. Discuția reală nu se poartă între impozite și salarii bugetare ci între cei care vor reformă și cei care nu vor.
Vrem altă clasă politică? Păi de ce și-ar asuma vreun om capabil așa o caracatiță de buget? Însă dacă tăiem robinetele de jaf, cei de acum vor pleca singuri.

ALTE ARTICOLE CARE TE-AR PUTEA INTERESA » » »


Share | HOME |