România plătește puţin pentru sănătate, educaţie, pensii și tot nu-i de-ajuns. Unde sunt banii?
Cel puţin trei sectoare publice fundamentale – sănătatea, educaţia și pensiile – au fost tot timpul subfinanţate. Dacă banii n-au ajuns unde trebuie, este doar din lipsă de principii și de proceduri bugetare.
Sănătatea, educaţia și pensiile au însemnat tot timpul mai puţin de jumătate dintr-un buget deja mic. În anii ’90, principalul client pentru cealaltă jumătate din buget au fost companiile falimentare ale statului. Pe măsură ce porţia lor a scăzut, s-au eliberat bani. Însă ei au fost rapid devoraţi de noua vedetă naţională, birocraţia. Pe măsură ce s-a umflat, birocraţia a avut grijă ca banii să nu mai ajungă niciodată acolo unde era cu adevărat nevoie de ei. Azi, medicii, profesorii și pensionarii sunt puși să dea înapoi ce n-au primit niciodată.
Sănătatea. Cu 3-3,5% din PIB alocate de la buget, sănătatea este la jumătate din ponderea majorităţii ţărilor, civilizate sau nu. Partea bună este sistemul independent de asigurare, ale cărui baze au fost puse acum mai bine de zece ani. Partea proastă este că acest sistem nu mai este respectat, iar Guvernul a ajuns să impună medicilor plafoane de pacienţi și de timp de lucru. Partea și mai proastă este că a fost păstrat un binom ambiguu, în care o parte din finanţare vine în continuare din bugetul public.
Din cauza acestei ambiguităţi, sursele de finanţare nu au fost niciodată ajustate la necesităţi, iar decizia de alocare a banilor a rămas politică. Rezultatul: un nivel salarial mediu de 300 de euro net pe lună, adică mai puţin chiar decât media pe economie.
Educaţia. Din 6 procente din PIB promise, doar 4,5 sunt alocate în realitate. Chiar și așa, cifra este destul de apropiată de media majorităţii ţărilor. Civilizate sau nu.
Însă până la beneficiari banii ajung tot pe un traseu netransparent. Aproape că li se pierde urma. O parte din bani sunt distribuiţi prin intermediul bugetelor locale, cu ţintă relativ precisă. „Flexibilitatea” rămâne tot în mâna bugetului central, care virează separat sume necesare pentru ce crede de cuviinţă. Una peste alta, nimeni nu are în mână decizia de-a optimiza cheltuielile în funcţie de performanţe. În total, cele 4,5% din PIB înseamnă 5,4 miliarde de euro. Astfel, cheltuielile cu educaţia per elev se apropie de 2.000 de euro pe an.
Calculat după numărul cadrelor didactice, costurile sunt de 1.600 de euro pe lună. Însă din acești bani nu ajung în cheltuieli salariale nici jumătate. Iar salariile medii nete ajung la jumătatea acestei jumătăţi: 400 de euro net pe lună.
Citește continuarea în România Liberă
Unde sunt banii?
iata-i:
Pai sa stam stramb si sa judecam drept:
Iata pe pagina http://www.prefecturailfov.ro lista serviciilor deconcentrate:
INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI ILFOV
CONSILIUL JUDETEAN ILFOV
INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE
INSPECTORATUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA ILFOV
INSPECTORATUL JUDETEAN DE JANDARMI
DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE ILFOV
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE ILFOV
GARDA FINANCIARĂ
DIRECTIA JUDETEANA DE SANATATE PUBLICA ILFOV
DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA ILFOV
INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI DE VANATOARE Bucuresti
AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA – Centrul Judetean Ilfov
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE ILFOV
OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT ILFOV
OFICIUL JUDEŢEAN DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE ILFOV
DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA A JUDETULUI ILFOV
CASA JUDETEANA DE PENSII ILFOV
AGENTIA JUDETEANĂ PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA ILFOV
AGENTIA JUDETEANA DE PRESTATII SOCIALE ILFOV
AGENTIA DE PROTECTIE A MEDIULUI ILFOV
GARDA NATIONALA DE MEDIU COMISARIATUL JUDETEAN ILFOV
DIRECTIA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR ILFOV
DIRECTIA JUDE TEANĂ DE STATISTICA ILFOV
INSPECTORATUL TERITORIAL IN CONSTRUCTII BUCURESTI – ILFOV
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR BUCUREŞTI – ILFOV
SC GDF SUEZ ENERGY
DIRECTIA JUDETEANA A ARHIVELOR NATIONALE
CENTRUL MILITAR JUDETEAN
AUTORITATEA RUTIERA ROMANA FILIALA ILFOV
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR PTR. EVIDENTA SI ELIBERAREA PASAPOARTELOR SIMPLE
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE AUTO SI INMATRICULAREA VEHICULELOR
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR AL JUD ILFOV
CRUCEA ROSIE Filiala Ilfov
JUDECATORIA BUFTEA
JUDECATORIA CORNETU
[...] A PERSOANELOR AL JUD ILFOV CRUCEA ROSIE Filiala Ilfov JUDECATORIA BUFTEA JUDECATORIA CORNETUmutulik Licitează inteligent și caștigi inteligent. Pe MyWin iti gasesti laptop la cel mai bun [...]
taranul asta din ilfov are dreptate……………….toate serviciile astea au 1 dir. gen, 3-4 dir. adjuncti, cateva zeci de directorasi-sefi de birou-etc si cate 2-3 angajati……………………ar trebui gasita modalitatea de comasare si integrare
Avem bani destui pentru sanatate si educatie, numai ca ii papa aparatul birocratic.
Pe site-ul Ministerului Educatiei sunt listate institutiile subordonate pe 33 de randuri. In realitate sunt sute de institutii, pentru ca unele au extensie teritoriala. Citindu-le numele ramai cu gura cascata : http://www.edu.ro/index.php/articles/c246/
La sanatate ar trebui sa stiti ca cheltuielile cu administrarea fondului de sanatate au crescut de 5 ori intre 1998 si 2007. CNAS face o treaba simpla: primeste cererile de plata de la furnizorii de servicii medicale, le verifica si le plateste. De ce ii trebuie filiale in fiecare judet? De ce ii trebuie atatia angajati?