Să crească norma didactică, da sau nu?
Pot înțelege și accepta argumentul profesorilor care spun că o normă didactică de 18 ore este suficientă și că orice depășește acest nivel este prea obositor. Poate că, într-adevăr, și-au calibrat timpul pentru calitate.
Însă nu pot înțelege opoziția vocală față de mărirea normei standard la 24, 30 de ore sau chiar mai mult. În fond, fiecare dintre noi muncește cât vrea și câștigă cât poate. Iar realitatea susține acest argument. Sunt atâția profesori care își iau o normă și jumătate sau chiar mai mult și atâția – frustrați că nu le pot obține din cauza câte unor suplinitori fără școală care “mănâncă și ei o pâine”.
Cifrele sunt simple și seci. Salariile vor scădea cu 25%. O creștere a normei la 24 de ore este de natură să aducă salariul la vechiul nivel. Evident, pentru cine vrea. 30 de ore înseamnă o creștere de 25% față de nivelul de acum. Din nou, pentru cine vrea. Iar 36 de ore ar putea însemna cu 50% mai mult decât nivelul dinainte de după tăiere și cu 100% mai mult decât nivelul de după. Pentru cine vrea și cine poate.
În mod normal, în fața situației bugetare și a cifrelor, considerațiile etice și profesionale nu valorează mare lucru. Mai ales că scopul reducerii de salarii sunt concedierile. Concluzia? Unii trebuie să plece iar cei rămași trebuie să muncească și în locul lor. Probabil e o decizie cinică pentru cei puțini care fac calitate în detrimentul calitățiicantității. Şi probabil e un lucru binevenit pentru cei – la fel de puțini – care se simt în stare să le facă pe amândouă și s-ar bucura de banii în plus.
Pentru cei mulți, care nu se încadrează în niciuna dintre cele două categorii, astfel de momente sunt cele care forțează rezervele de eficiență. Primul lucru necesar este analiza propriei atitudini. Îmi place meseria asta, da sau nu? Sunt pregătit așa cum ar trebui, da sau nu? Fac lucrurile cum trebuie, da sau nu?
Se dau 18 ore pe săptămână. În mod normal se scad pauzele, deci ar fi doar 15! Cu vacanța suplimentară de trei luni pe an, în care se programează activități reale sau imaginare doar pentru ca profesorii să iasă la pontaj, media anuală coboară sub 12 ore pe săptămână. Chiar dacă pregătirile suplimentare (atunci când există) durează încă pe atât, este totuși o jumătate dintr-un program de lucru normal. Merită atâta bătaie de cap pentru un salariu atât de mic, da sau nu?
Update: Cât e norma în alte țări
Există date standardizate doar pentru țările OECD.
http://dx.doi.org/10.1787/665026260448
Campioană este SUA, cu 1080 de ore de predare pe an (36 de săptămâni). Asta înseamnă 30 de ore întregi pe săptămână, adică 36 de cursuri de 50 de minute sau 40 de cursuri a 45 de minute. Total ore de muncă, predare + pregătire, 1368.
Altele:
Marea Britanie, 1265 total, fără normă de predare
Germania, 750-800 predare, fără total specificat
Franța, 914 predare ciclu primar, 632 predare secundar, fără total specificat
Cele mai puține ore sunt în Grecia și Ungaria, câte 550 pe an în educația secundară.
Pentru România nu există date OECD, dar pe metodologia lor
http://www.esds.ac.uk/international/support/user_guides/oecd/Educhandbook.pdf
(se numără orele întregi, nu se includ vacanțele), la 18 cursuri pe săptămână (15 ore) timp de 35 de săptămâni rezultă 525 ore de predare pe an. Mai jos decât oricare membru OECD și sub jumătate din SUA.
Articol publicat în revista Corso
un cadru didactic a explicat destul de clar si pertinent aceste lucruri in comentariile la un articol precedent, asa ca nu inteleg ce sens mai avea acest articol…
educatia copiilor nu se poate reduce la simple calcule si cifre…
(nu sunt profesor, dar stiu ca as innebuni cu o norma de 24-30 de ore)
… “cheltuielile” alea raportate la PIB au prea putin de-a face cu cheltuielile de personal.
Dai in educatie… dai in “mediul privat”.
Ah… scuze… daca se taie din fondul de salarii, “mediul privat” va prospera.
Te axezi prea mult pe “solutii” si omiti “teoria constipatiei”.
Scolile au acum … termopane, usi metalice, ieftine, ce-i drept, da’ scumpe in facturi… sali de calculatoare, gresie pe… acoperis… etc.
A venit vremea sa le inchidem si sa trimitem profesorii la… munca.
@Stefan Murgeanu
Ești simpatic
“un cadru didactic a explicat destul de clar si pertinent aceste lucruri in comentariile la un articol precedent, asa ca nu inteleg ce sens mai avea acest articol…”
@AristotelCostel
Cui i-a plăcut la stat vede abia acu ce înseamnă stat. Poate n-o să-i mai placă
O marire de la 18 la 21 e destul de realista; 30 de ore e insa prea mult
Problema e alta insa: profesorul ar trebui sa faca alte lucruri in restul de timp pana la 40 de ore pe saptamana – planuri de lectii, evaluari, corectari lucrari si teze, participarea la conferinte (cercuri didactice), consilierea elevilor, pregatirea celor cu dificultati sau cu rezultate deosebite. Dar nu sunt facute de catre toti. Ar trebui sa se verifice mai bine cine face si cine nu face toate astea, eventual sa se plateasca in consecinta.
@AC, acid ca de obicei:)
@Stefan, lipsa unor targeturi face foarte rau intregului mediu public. Lipsa raspunderii in general creaza monstri!
@Riscograma – Sunt profesor si lucrez si in sectorul privat. Ce aplic la munca predau si studentilor oferindu-le si exemple.
Pentru profesionistii carora le place sa si predea, cresterea numarului de ore s-ar putea dovedi foarte negativa.
Pentru cei carora oricum nu le place sa predea… e oricum ok. Doar o frustrare in plus care sa ii faca sa trosneasca si pufneasca la ore, plangandu-se de cat de dificila e piata fortei de munca si cum pe ei nu i-ar angaja nimeni (motivul principal pentru care am vrut sa muncesc si in sectorul privat)…
am si eu o nelamurire> faptul ca specialistii in pedagogie considera norma de predare ideala la 18/20 de ore conteaza, sau conteaza referendumul?
Din pacate traim in tara in care se aduce in discutie scaderea salariilor oamenilor care asigura educatia, sanatatea si siguranta populatiei . . . nu cumva se face o greseala ?
.. nu cumva s-ar putea renunta la cate o schimbare de laptop pt secretara lu’ dom’ Xulescu ca sa economisim banii aia?
@dan
Ala e transfer de capital.
De exemplu, 7 miliarde de euro cheltuiti pentru autostrazi… care nu exista. 40% din cheltuielile salariale pentru 19% din bugetari… “servicii”, “aparare” si “interne”.
Daca nu eliminam medicii si profesorii, nu vom ajunge niciodata sa limitam jaful din Romania.
puțini care fac calitate în detrimentul calității, nu trebuia si un cantitate?
Inteleg ca toata povestea asta este totusi optionala, ca fiecare profesor poate sa aleaga ce norma vrea. Iar statul ii plateste proportional cu norma. Deci daca vrei bani mai multi, nu trebuie decat sa muncesti mai mult.
Atunci care-i problema?
Basescu… ti-am spus!
1. “…cu 50% mai mult decât nivelul dinainte de după tăiere…”
???
2. “Probabil e o decizie cinică pentru cei puțini care fac calitate în detrimentul calității.”
???
3. Daca TOT facem comparatie intre productivitati, CAT e norma didactica in tarile care sunt considerate a avea productivitate buna? De CATI copii se ocupa acolo un profesor pe parcursul unui an de studii pt a considera ca si-a facut pe deplin datoria si nimic in plus? Si CARUI ritm de progresare in programa trebuie sa-i faca fata?
@paul
“profesorul ar trebui sa faca alte lucruri in restul de timp pana la 40 de ore pe saptamana – planuri de lectii, evaluari, corectari lucrari si teze, participarea la conferinte (cercuri didactice), consilierea elevilor, pregatirea celor cu dificultati sau cu rezultate deosebite. Dar nu sunt facute de catre toti”
Dar de către câți?
Una e să fie 10%, altceva e să fie 90%.
@vali plesca
Contează salariul
@Dan
Evident. Însă asta nu înseamnă că fiecare astfel de structură nu trebuie să-și rezolve problemele proprii.
@Anda
Mulțumesc
@VictorCh, andrei
Mersi pentru observații. Am updatat.
nu, nu conteaza doar salariul. conteaza calitatea. vrei calitate, oferi recompense materiale. nu vrei, nu dai nimic. cu alte cuvinte, din punctul de vedere al celui care da banii e vorba de prioritati. pana acum, statul, ca furnizor de bani, a dovedit ca invatamantul nu e prioritar pentru el
@Lucian
mă bucur că mă apreciezi ca fiind simpatic
data viitoare o să spun și un banc 
@Dan
“Din pacate traim in tara in care se aduce in discutie scaderea salariilor oamenilor care asigura educatia, sanatatea si siguranta populatiei . . . nu cumva se face o greseala ?”
Eu unul nu vreau scaderea salariilor acestora, ci trecerea lor in privat (da’ oficial nu ca acuma) pentru cresterea salariilor!
A creste norma didactica la 25-30 ore pe saptamana, mi se pare corect fata de toti ceilalti bugetari si pentru ca am lucrat in invatamant, pot aduce si argumente:
– un adevarat profesor nu are nevoie de cateva ore pentru a/si pregati planul lectiei. Atunci cand intra la clasa stie clar ce are de facut!
- a fi dascal inseamna vocatie, pasiune, placerea de a lucra cu copiii, capacitatea de a-i intelege si de a te face inteles, si atunci, nimic nu trebuie sa fie greu
- e adevarat ca lucrul cu “omul ” este dificil, dar si functionarii publici, si medicii si alte categorii de angajati lucreaza cu “omul “. In acest caz ar trebui si ei sa aiba norma de 18 ore pe saptamana, nu?
- si poate ca as fi de acord cu aceasta norma didactica, in cazul in care profesorii nostri, TOTI si-ar face datoria la catedra: daca ar intra la ora la fix si ar iesi la fara 10, daca ar preda lectiile pe intelesul copilului, astfel incat sa nu mai fie nevoie de meditatii, daca s-ar implica alaturi de elevi in activitatile extrascolare… si ar fi multe de spus.
Repet, am lucrat in invatamant si nu vorbesc prostii. Mergeti in scoli, daca nu aveti copii de scoala, intrebati-va prietenii, rudele si veti vedea ca am dreptate!
Ai uitat ca vreo 5 luni pe an majoritatea scolilor au “program de iarna” adica vreo 45 de minute de curs, ceea ce, la o norma de 18 ore de curs, inseamna 13 ore si 30 de minute pe saptamana.
@Stefan Murgeanu
Dacă-mi spui un banc, după aia accept să-mi spui și ce să nu mai scriu despre subiecte epuizate
@elena
“intrebati-va prietenii, rudele si veti vedea ca am dreptate”
Da! Personal am constatat că toți se bucură de programul lejer și nimeni nu se plânge de stres excesiv. Dar nu mi-am permis să generalizez lucrurile ăstea, poate că am întâlnit doar excepții
@Andra
Ee, să spună lumea că sunt cârcotaș
Am absolvit recent liceul si cu parere de rau va zic ca in 12 ani am intalnit doar 2 profesori care sa stie cu adevarat materia predata….restul erau la foc automat ne citeau din carti….nici o explicatie… asta da educatie!!! Noroc ca am avut posibilitatea financiara sa iau mediati ca de nu eram vai si amar….
La subiect: Nu ar trebui sa creasca…ar trebui sa fie mai eficienti sa vina cu “tema ” facuta de acasa!
@Lucian
scuze, poate nu m-am exprimat bine
ideea era că persoana respectivă prezentase câteva argumente pertinente pentru a nu crește norma, dar deschizând un alt subiect, practic acele comentarii fie se pierd (în uitare la celălalt topic) fie trebuie să le mai posteze o dată și la acest topic (ceea ce nu cred că se va întâmpla)
eu îți citesc toate articolele și comentariile și știu de unde a pornit, dar pentru a înțelege și alții, era poate ok să inserezi în acest articol câteva argumente din acele comentarii
@Stefan Murgeanu
Sunt de acord cu argumentele teoretice.
Dar încerc din răsputeri să mut discuția, și am recunoscut asta
S-o mut de la ce-i bine pentru toată lumea la ce-i bine pentru fiecare individ luat în parte.
De aceea am și evitat să postez de la început datele despre normele din alte țări, deși în România are cele mai puține ore deci, teoretic, servea argumentului.
Daca e vorba de invatamintul preuniversitar problema nu e atit norma didactica de 18 ore ( oricum e o adevarata bataie si trafic de influenta ca profesorii sa primeasca “clase in plus” pentru a avea plata cu ora – asa ca media s-ar putea sa cam fie deja binisor pe la 22-24 in realitate ) – cit numarul ( extrem ) de mic de elevi din multe unitati de invatamint.
Combinatia dintre cele doua da adevarata “gaura neagra” din buget …
In Germania profesorii predau 2-3 materii. Cel de engleza preda si geografie si sport. Ei sunt in primul rand pedagogi, materia care o predau e doar o specializare. Sa fim sinceri, ca sa predai geografia la liceu, nu-ti trebuie 5 ani de facultate de Geografie.
De asemenea scolile rurale acopera sate de pana la 20 km distanta. E mai usor sa platesti un abonament sau un sofer si o masina decat sa tii o scoala intreaga pt. o mana de copii.
Solutii de eficientizare exista, doar ca avem capete seci in ministere.
Oare unui actor puteti sa-i cereti sa joace, pe scena, 25-30 de ore, pe saptamana?
@profesor
E treaba fiecăruia ce face și ce nu face. Întrebarea corect formulată este:
“Oare unui actor puteti sa-i cereti sa NU joace, pe scena, 25-30 de ore, pe saptamana?”
1. Intrucat (desi nu citesc revista Corso)imi permit sa ma indoiesc sa fi aparut up-datarea si in aceasta, consider ca ar fi fost mai oportuna inserarea up-datarii DUPA precizarea aparitiei in revista, nu inaintea ei, astfel incat precizarea sa nu para ca se refera SI la up-datare.
2. Nu sunt familiarizat cu sistemul didactic american, dar – din cate am mai vazut prin filme – acolo elevii – DUPA orele didactice propriu-zise – raman in continuare la scoala – sub supravegherea cadrelor didactice – sa-si faca temele de casa, apoi isi incuie “inventarul didactic” (manuale, caiete, rechizite de birou) in dulap si pleaca acasa liberi – cu exceptia cazurilor in care primesc “proiecte” (care se intind pe durata mai lunga, necesita materiale/echipamente inafara celor scolare standard, au nevoie de documentare personala suplimentara, etc). Presupun ca de aici provine surplusul atat de masiv de ore. (Si in plus presupun ca acolo sunt luate in evidenta – spre exemplu – orele de “meditatii” cu elevii, si ca deci sunt incluse nominal in aceasta norma, nu ca la noi unde sunt doar presupuse a fi tinute – si in norma, si in realitate – nefiind verificate.)
elena: “un adevarat profesor nu are nevoie de cateva ore pentru a/si pregati planul lectiei.”
Un profesor cu CE vechime? (Mai precis: cu CATA experienta didactica? – admitand ca daca este incepator este relativ recent absolvent al respectivului profil de studii in domeniul didactic, si ca daca ARE oarece vechime n-a intrerupt activitatea didactica – eventual pt multi ani – pt a se fi ocupat cu altceva – de la “capsunarit” la cercetare stiintifica sau la cresterea propriului copil.) MAI ALES daca se aplica sugestia lui Alex si mai preda si alta “disciplina” decat cea “de baza” – crezi ca nici in noua sa preocupare nu trebuie sa se pregateasca? Citind comentariul dumitale, ma intreb oare CATI profesori sunt plafonati…)
VictorCh: “Mai precis: cu CATA experienta didactica? – admitand ca daca este incepator este relativ recent absolvent al respectivului profil de studii in domeniul didactic, si ca daca ARE oarece vechime n-a intrerupt activitatea didactica – eventual pt multi ani – pt a se fi ocupat cu altceva – de la “capsunarit” la cercetare stiintifica sau la cresterea propriului copil.) MAI ALES daca se aplica sugestia lui Alex si mai preda si alta “disciplina” decat cea “de baza” – crezi ca nici in noua sa preocupare nu trebuie sa se pregateasca? Citind comentariul dumitale, ma intreb oare CATI profesori sunt plafonati…”
Am scris “un profesor adevarat, nu un profesor cu vechime”. Am intalnit profesori debutanti foarte bine pregatiti, care nu aveau nevoie de 12-14 ore pe saptamana pentru a-si pregati lectia si care au avut rezultate foarte bune cu elevii. Deasemenea, am intalni profesori cu vechime de peste 20 ani, care nu mai aveau niciun chef de predare, nu reuseau sa se faca intelesi de catre elevi, chiar daca isi pregateau lectiile inainte. In invatamant, ca si in teatru, de exemlu, trebuie sa ai vocatie, sa iti placa ceea ce faci, sa te intereseze in primul rand daca elevul a plecat de la ora cu lectia pe jumatate inteleasa!
Plafonati sunt 80% din dascalii nostri si e pacat. Generatii dupa generatii ies din liceu cu din ce in ce mai putine cunostinte! Daca cineva ar avea curiozitetea sa vada nivelul de cunostinte al elevilor nostri de liceu si le-ar da un simplu test de cultura generala ar avea o mare si TRISTA surpriza!!! Invatamantul romanesc, pe o scala de la 1 la 10, cu indulgenta l-as clasa pe locul 3-4. Imi pare rau sa o spun. Am doi copii, unul clasa a XII-a si celalalt a VII-a. Au medii de peste 9.5, si ar trebui sa fiu multumita, dar nu pot fi. Nivelul lor de cunostinte este mult sub nivelul meu, care am terminat liceul in …1986. Dar atunci mai erau inca profesori… si nu erau platiti regeste…
In SUA e un lucru obisnuit ca profesorii sa corecteze lucrari in timp ce elevii lucreaza, in mod independent, in banca. Programele sunt mult mai lejere, examenele la fel, si ca atare cele 6-7 ore de “predare” sunt mult mai putin obositoare pentru toata lumea. De cele mai multe ori, nici nu-i vorba de predare: elevii completeaza fise de lucru sau lucreaza la proiecte si profesorii isi vad de treaba.
Ce vreau sa spun: exista o legatura foarte stransa intre programe, examene si norma didactica. Una e sa predai unor elevi de 17 ani ecuatia de gradul 2 si alta notiunea de convergenta a unui sir. Una e sa stii ca la examenul de final au de calculat aria cercului si alta aria subgraficului unei functii transcendente.
Nu-mi dau seama cum de prietenii dvs. profesori, domnule Davidescu, nu se simt stresati. Probabil nu predau matematica sau predau matematica la un liceu cu elevi bogati, care invata matematica acasa, cu meditatori. Eu iau in clasa a IX-a copii care nu stiu formula pentru (a+b)^2 si trebuie sa-i invat, pana la sfarsitul liceului, calcul diferential si integral si legi de calcul in inele abstracte. Azi am lucrat cu clasa a XII-a trei ore (din care numai una platita), furand doua de la colegii de engleza si de fizica.
Nu pot lucra eficient, intr-un asemenea sistem, mai mult de 25 de ore pe saptamana (ma refer la orele normale de la clasa, nu la ceea ce fac eu separat, in absenta elevilor). Si, credeti-ma, daca eu nu pot, nu poate aproape nimeni! Majoritatea capoteaza cam la 20 de ore – ceea ce nu inseamna ca nu ar accepta, pe bani, mai multe ore, insa la restul ar da rasol.
Vreti ca statul sa cheltuiasca mai putini bani cu educatia? Trebuie schimbat totul din temelii, nu doar norma didactica.
P.S. Am votat pentru marirea normei, insa cu gandul la o marire rezonabila: 20 de ore, in conditiile programelor actuale.
Ca sa va puteti face o imagine, o sa va dau cateva detalii: eu am 22 de ore la clasa pe saptamana, fara a se repeta vreo ora (nu predau de doua ori aceeasi lectie). La fiecare 6-7 ore, dau cate un test de evaluare, a carui elaborare imi ia minimum 20 minute si a carui corectare imi ia minimum 90 de minute. Din cand in cand dau teste-fulger, fara note in catalog, pentru feed-back (10 minute elaborarea, 30 de minute corectarea), asta in special la clasele mici, desi ideal ar fi sa le dau si la liceu.
Pregatirea unei ore imi ia, in medie, cam 20 de minute. Selectarea si rezolvarea unor probleme din culegeri n-o mai pun la socoteala, fiindca uneori o fac pe bani, in cadrul celor 10 ore de meditatie pe care le dau saptamanal, de regula in week-end, iar alteori o fac pur si simplu de placere: primesc noul numar al Gazetei Matematice si sunt probleme care-mi fac cu ochiul. Deci asta nu se pune.
Nu se pun nici dialogul cu elevii pe internet, nici elaborarea unor modele de teste disponibile online, nici alegerea unor applets de matematica, nici indrumarea copiilor in realizarea unor proiecte, nici cercul de matematica saptamanal, dar o sa pun, in schimb, pregatirile pentru olimpiada si bacalaureat si consultatiile cu elevii slabi, care-s obligatorii la mine in liceu.
Un calcul simplu demonstreaza ca am depasit deja 40 de ore pe saptamana, asta fara sa mai iau in calcul consultatiile cu parintii si tot soiul de consilii profesorale, sedinte, concursuri scolare, activitati extra-scolare, examene de competenta digitala sau lingvistica, examene de testare nationala, cursuri de prefectionare, examene de corigenta, de diferente, de bacalaureat, de titularizare (la care am elaborat subiecte si am corectat), studiu individual in specialitate si in domeniul pedagogiei etc.
Cu totul, eu muncesc circa 45-50 de ore/sapt in timpul scolii si 20-30 in concedii (atentie, fara meditatii!).
@Raluca
“In SUA e un lucru obisnuit ca profesorii sa corecteze lucrari in timp ce elevii lucreaza, in mod independent, in banca. Programele sunt mult mai lejere, examenele la fel, si ca atare cele 6-7 ore de “predare” sunt mult mai putin obositoare pentru toata lumea.”
Excelent! De ce la ei se poate și la noi nu?
@Lucian
a trecut mult timp de cand nu ai mai intrat intr-o scoala.
la noi e mult mai greu sa exmatriculezi un elev pe baza de indisciplina.
scolile se bat sa faca cat mai usoara viata elevilor pentru a fi mai atractive, a avea acelasi numar de elevi si a le da note cat mai mari.
la noi nu mai conteaza disciplina elevilor, corectitudinea profesorului si gradul de invatatura pe care il primeste elevul.
conteaza doar statisticile si notele mari primite in timpul scolii care il fac pe elev sa ajunga in ce liceu sau facultate vrea, pe baza de dosar.
deci sa nu vorbim de corectat in timpul orei ca ti se urca elevii in cap
si nu ai voie sa le faci nimic, crede-ma.
@tibi
Nu înțeleg logica! Dacă e o problemă de disciplină, ce facem, plătim profesorii să stea acasă, sau o rezolvăm?
In primul rind cred ca problema fundamentale nu e cat sa fie norma didactica , ci ceea ce se intimpla efectiv in orele respective de predare . Degeaba ar fi norma de 30 de ore , daca in alea dascalul se face ca preda , iar elevii se fac ca invata
In al doilea rind problema scolii romanesti e defazajul fata cerintele societatii , fata de ceea ce ar trebui sa stie un elev cu Bacalaureatul luat .
Matematica dupa clasa a 8-a se face doar ca sa fie . Integrale , derivate , inele , grupuri abeliene sunt chestiuni care la 95% din elevi nu le folosesc in viata . Absolventii de liceu habar nu stiu sa explice fenomene fizice , dar stiu sa rezolve probleme complicate in care partea de fizica se rezuma la a aplica o formula , in rest e o continuare a orelor de matematica . Chimia se face la nivel teoretic , se picteaza pe tabla alchene , diene , alchine , iar orele de laborator nu se fac din lipsa de material . La Geografie se invata mii de denumiri de rauri , parauiri si izvoare , iar la sfarsitul liceului elevul roman se intreaba de ce nu traiesc lei in padurile romaniei sau cum naiba au aparut muntii Carpati . Si exemplele pot continua . Din aceste motive elevul absolvent de clasa a 12-a e nepregatit pentru viata
@Andrei
N-am spus că e problema fundamentală.
E doar problema profesorilor, care își văd salariile reduse cu un sfert.
Sunt de acord cu o regandire a orelor de munca ale profesorilor, dar norma de predare de 18 ore este mai mult decat decenta. Exista ore de munca ce nu sunt cuprinse in aceasta norma, de exemplu profesorii care fac de servici pe scoala, sau orele de consiliere cu parintii (in cazul in care sunt diriginti dar nu numai). Exemplul SUa nu este chiar un model, deoarece ei au un sistem de invatamant preuniversitar dezastruos, fara sa socotim aici scolile private. Rentabilitatea scolii este de impactul elevilor in societate, iar in SUA delicventa juvenila este foarte ridicata. Am putea introduce in analiza si sisteme de educatie asiatice, gen China, Japonia, sau Coreea de Sud, in care impactul social al elevilor este foarte bun.
Am facut o analiza al problemelor din invatamantul preuniversitar, poate o citesti si-mi spui ce parere ai http://alinbeta.wordpress.com/2010/06/03/invatamant-si-educatie-i/
Voi traiti pe alta lume !!!!!!!!! , Acesti adevarati profesori nu au nicio facilitate,ei cumpara coli de scris pt imprimante,pixuri pt.progeniturile care nu vor sa invete,sa scrie,sint obligati sa cumpere plicuri pt informarea fiecarei familii despre situatia scolara a progeniturilor ,,elevului pe fiecare semestru si nu numai un plic …”,ca parintii nu sunt interesati ,apoi tot profesorii sunt obligati sa-i anunte telefonic,personal ,pe parinti cel putin odata pe saptamina si tot despre situatia copiilor lor,deci ???de unde salarii ???,decontari ???,ca de dimineata pina la cel putin orele 18,00 sint in scoala ,nici timp de masa nu prea au -vorbesc de o buna parte a profesorilor care isi fac meseria cu adevarat…pt. ce atita distrugere !!!!! ?????????
Din cate stiam, norma didactica pentru incadrarea unui profesor este de minim 648 de ore. De cele mai multe ori, deoarece nu poate iese incadrarea exacta, numarul de ore se mareste. De unde 525 de ore de predare pe an?