E sistemul bancar la adăpost de șocuri externe? Statisticile spun da!

E sistemul bancar la adăpost de șocuri interne? Statisticile spun nu!

De ce nu trebuie să se teamă România de băncile grecești? Simplu. Pentru că nu noi i-am împrumutat pe ei, ci ei pe noi. Pentru că băncile grecești au fost atât de agresive încât au dat credite multe și au atras depozite puține.
Iar temerea ar putea fi valabilă doar în cazul ipotetic în care statul grec le-ar forța să repatrieze bani. Însă este mai probabil că bancherii greci ar prefera mai degrabă să-și pună capitalul la adăpost, inclusiv în România. Să ne-nțelegem! Un rateu în Grecia ar fi dificil pentru România, dar nu catastrofal pentru sistemul bancar.

Pe de altă parte, România s-a întărit, în ultimul an, suficient încât să suporte ieșiri semnificative de capital. În ultimele 12 luni, economiile românilor – populație și companii – în bănci au crescut cu 9,5% și au ajuns la echivalentul a 44 de miliarde de euro. Soldul creditelor a scăzut cu 1,5%, până la 49 de miliarde de euro. Așa se face că gradul de acoperire a creditelor prin depozite a crescut de la 81% la 90%. Altfel spus, dependența băncilor din România de liniile de finanțare externă s-a înjumătățit, de la 19% la 10%. În ritmul acesta, ar trebui ca într-un an dependența să dispară complet.

Nu la fel de bine stau lucrurile în plan intern. Restanțele au crescut într-un singur an cu aproape 150%, adică de la un miliard de euro la 2,5 miliarde de euro. Asta înseamnă, ca pondere în credite, o creștere de la 2,2 la 5,2%. Față de 2008, ponderea restanțelor a crescut deja de cinci ori. De data asta, dacă se menține același ritm, peste un an băncile vor fi împovărate de o rată a restanțelor de 10%.

Pentru depunători, asta n-ar trebui să fie totuși un motiv de îngrijorare. Regulile de provizionare ale BNR sunt destul de dure, iar o parte din paguba posibilă este suportată din profiturile de acum. În schimb, consecințele le suportă cei care vor să ia credite dar nu reușesc să treacă de teama bancherilor, precum și bugetul de stat, care plătește băncilor un bonus de intermediere de 2% pentru bonurile de trezorerie pe care le plasează. Da, antreprenorii și contribuabilii ar trebui să fie îngrijorați: ei plătesc acum pentru bunăstarea bancherilor și pentru liniștea celor care le-au încredințat bani.