Grecia, salvare cu pistolul la tâmplă. Dar ce se va alege de România

#1. Mai rezistă euro? #2. Dacă da, va mai găsi loc și pentru România? #3. Dacă da, e o veste bună sau ne va încurca mai rău?

Cum ar fi rezolvat Einstein problema Greciei? Probabil, într-un cuantic-pur-stil-european. I-a explicat chiar lui Schrodinger, într-o scrisoare: “superpoziția cuantică a unui butoiaș instabil cu praf de pușcă va conține, după un timp, atât componente explodate cât și neexplodate” (16 februarie).

Şi, într-adevăr, micul război balcanic dintre Germania și Franța s-a încheiat în doi peri. Grecia ar putea primi o sumă neprecizată din partea UE, dar numai dacă va contribui și FMI cu o cotă neprecizată, și numai dacă Grecia ajunge în pragul falimentului, și cu condiția ca în momentul respectiv să se voteze din nou pachetul de ajutor, în unanimitate.

Grecii au câștigat deocamdată o scurtă perioadă de liniște, în care să caute dobânzi mai mici de 6%.
Euro a câștigat o scurtă perioadă de stabilitate, fără să creeze totuși hazard moral în rândul celorlalți porcușori.
Rezolvă asta cauzele care au dus lucrurile până aici? Nici vorbă! Liniște și stabilitate a fost și ani de zile până acum. Dar nervii europei stau să pleznească. Iar fiecare țară membră poate să apese trăgaciul.

Ce motive ar avea? 5 variabile care fac zona euro volatilă:

1. Finanțe publice. Problema principală a Greciei este indisciplina fiscală. Acum, are de ales dacă să taie în carne vie sau să moară de cangrenă. În ritmul ăsta, chiar și un bailout poate cel mult să prelungească agonia cu un an.

2. Salarii. În timp ce în Grecia salariile creșteau mult mai rapid decât productivitatea, în alte țări ele trebuia să crească mai încet. Evident, vorbim de Germania. Câștigul de productivitate astfel obținut a ajuns la scadență. Culmea, acum una dintre puținele șanse aleGreciei este să crească salariile în Germania.

3. Dobânzi. Unei națiuni nepregătite – guvern sau indivizi – banii ieftini îi dau impresia că se poate întinde oricât, că nimic nu e prea scump și că incompetența sau corupția nu contează. Evident, toate trebuie plătite. Acum sau mai târziu.

4. Inflație. Excesele se corectează mai ușor prin măriri de prețuri decât prin micșorări de salarii. Dezavantajul este că în cazul inflației plătește toată lumea pentru cei care au produs pagubele. Însă Banca Centrală Europeană nu va tipări bani doar pentru ca să provoace inflație în Grecia. Așa că singura soluție de restrângere a veniturilor rămâne creșterea impozitării.

5. Curs valutar. Fără corsetul euro, Grecia și-ar face ajustările mai ușor, tipărind monedă pe cont propriu. Asta, după un mic dar sănătos faliment suveran. Argentina a făcut-o în 2001 și a avut parte apoi ani la rând de “creștere economică chinezească”. Şi pentru germani, asta e deja o perspectivă atractivă, chiar dacă restul sunt încă romantici.

Neatractivă este în schimb o altă ambiție a zonei euro: să primească porcușori noi.