Recesiune în București. A fost sau urmează?
Până acum, Capitala pare să fi trecut ușor peste criză. Dar criza nu pare că s-ar fi terminat.
Şomajul în București este doar 2,4%, față de o medie națională de cel puțin 8,3. Scăderea economică a fost, probabil, mai mică decât media națională de 7,1%. Salariile au rămas pe primul loc.
Ce este specific în Capitală și ce poate urma.
1. Pondere mică a industriei, pondere mare a comerțului și serviciilor.
În prima etapă a crizei, când industria și exporturile s-au prăbușit brusc, capitala rămăsese aproape neatinsă. Căderea din construcții a arătat primele semne de criză. Însă restrângerea comerțului, vizibilă abia din a doua parte a anului trecut, probabil va ține Capitala pe minus cel puțin încă un an.
2. Dependență ridicată de sectorul public.
București este consumator net de taxe. Templul funcționărimii românești a rezistat bine-mersi cât timp cheltuielile bugetare au continuat să crească. Însă acum, acordul cu FMI înseamnă tăieri de sporuri, deci reducere de consum, deci restrângere economică.
3. Efectul de headquarter.
O parte dintre activitățile din teritoriu sunt raportate în București. Cât timp s-au închis locații punctuale, asta s-a văzut în scăderea PIB, dar salariile la centru au rămas intacte. Când planurile vor fi redesenate în funcție de situația post-criză, Bucureștiul s-ar putea să aibă o importanță mai mică.
Totusi, mi se pare mie..? sau rromanik asta a noastra nu mai are agricultura ?
Avem o tarisoara in care agricultura nu a folosit toate “adaosurile” chimice folosite in alte tari … Romania ar putea sparge pitele de produse “eco” din toata lumea asta – si din europa in special …. dar .. ca sa exporti puiul ala ECO, Proaspat, tre sa il transporti … ups… GO-GO bechtel !!!
In alta ordine de idei, mi se pare destul de normal ca serviciile sa aiba o pondere atat de mare in Bucuresti – doar avem aici “spuma” populatiei
) . Este normal cred eu ca in Bucuresti sa fie accentuata “industria” serviciilor – aici sunt mai toate HQ-urile marilor companii, cei mai jmekeri avocati, cei mai multi consultanti, juristi, proiectanti — si sub toti astia alte firme care le acorda servicii ( de la salubrizare pana la catering si servicii postale, masaje si altele 
). Nu vad cum in … Urziceni ( doar un exemplu ) serviciile ar putea sa “existe” . Stiu ca si acolo sunt banci, taxiuri, ateliere service auto, etc. – dar ponderea in economia judetului este infima in comparatie cu agricultura si industria asociata agriculturii.
Ceea ce nu este tocmai un caz fericit . . . administratia … oofff … ca sa iti depui dosarul de somaj trebuie sa vii cu adeverinte de venit de la angajator – iar ei au pe calculatoare toate darile care ti-au fost platite, le au fix la distanta de un “enter” … si totusi tre sa vii cu adeverinta de la fostul loc de munca…. si multe altele de genul ” va mai trebuie stampila pe trimbru , reveniti luni .. “
E bizara raportarea la Reg. de Dezv.! Regiunea Vest pare mai putin competitiva decat Reg. NE. In realitate, 4 judete din Vest realizeaza un PIB aproape cat 6 judete din Moldova. Alta ciudetenie e legata de Reg. Centru. Doar cu 1% peste NE? Echilibrata tara mai avem!
@Dan
“Totusi, mi se pare mie..? sau rromanik asta a noastra nu mai are agricultura ?”
Nu prea mai are, dar și dacă avea era normal ca ponderea în total să scadă.
“Romania ar putea sparge pitele de produse eco din toata lumea asta”
Hm, știți ce concentrație de nitriți avem în sol?
@seth
Regiunea NE are populație mai mare, însă per capita este, într-adevăr, cea mai săracă
dupa cum reiese din grafice industria are o pondere mica in n tarii.Sa fcut ceva pt reezolovarea caestei probleme si atragerea cat mai multor investitori?
s-a luat vreo masura pt reducerea nr taxelor in bucuresti?