Care bănci se tem de România şi care se tem de români

Structura corporatistă a băncilor arată cum tratează ele riscul politic şi riscul economic dintr-o ţară. La ce foloseşte informaţia asta:

Din 39 de bănci cu capital străin prezente în România, 27 sunt subsidiare, adică au personalitate juridică locală, iar alte 12 sunt sucursalele unor entităţi juridice din alte ţări UE. Un document publicat de FMI propune o cheie de lectură detaliată prin care ele să fie diferenţiate.

Există două riscuri principale de care o bancă ţine cont atunci când îşi alege structura corporatistă, spun autorii cercetării:

1. Riscul economic. Dacă lucrurile merg prost într-o ţară, structura autonomă, de subsidiară, este de natură să limiteze pagubele. Astfel, banca-mamă nu trebuie să susţină financiar pierderile mai departe de capitalul deja investit.
2. Riscul politic. Atunci când ţara gazdă crede de cuviinţă să exproprieze – direct sau indirect – capitalurile băncii, o structură de tip sucursală nu este supusă supravegherii locale şi ţine capitalurile la adăpost. În schimb, protecţia la riscul economic dispare. În cazul în care lucrurile merg rău, banca-mamă răspunde până la ce se întâmplă mai întâi: concurenţa sumelor sau propriul colaps.

Ce s-a întâmplat până acum în România:

1. Dintre băncile de talie mare sau medie, doar două au ales structura de sucursală: ING şi Citibank.
2. Singurul moment în care statutul juridic a contat a fost momentul martie 2009, când băncile internaţionale prezente în România au fost „invitate” la Viena de FMI şi BNR pentru a semna un acord cum că îşi vor menţine expunerile pe România.
3. Deşi celor două bănci de la punctul 1. nu li s-a cerut să semneze acordul, ele au continuat activitatea şi chiar lupta pentru piaţă în România.

Ce trebuie să faci dacă ai economii bancare:

1. Dacă suma totală nu depăşeşte două milioane de euro, îi poţi împărţi între mai multe bănci în limita plafonului de garantare de 50.000 de euro pentru persoane fizice. De anul acesta, plafonul ar putea fi mărit la 100 de mii de euro.
2. Ţine cont că unele sucursale au plafoane de garantare mai ridicate decât cel standard.
3. În cazul în care situaţia economică din România se înrăutăţeşte, sucursalele străine sunt o opţiune mai bună. În schimb, dacă România se descurcă mai bine decât restul Europei, banii stau mai bine aici.
4. Citeşte şi [La care bancă să-ţi ţii banii: 4 ponturi]