Ce se întâmplă dacă Grecia cade. Simulare de cutremur financiar

16-02-2010 6693 18

Dacă Grecia va fi salvată, asta ar crea hazard moral pentru însăși existența euro. Cine și de ce să mai respecte limitele de deficit, cât timp există o plasă de siguranță? Dacă Grecia nu va fi salvată, asta ar putea declanșa o catastrofă în lanț.

“Grecii” (The Greeks). Așa este poreclit alfabetul investitorilor de hedging. Pentru că este nevoie de toate literele grecești pentru a denumi toate nuanțele de risc, lichiditate sau volatilitate dintr-un instrument derivat.

Ironic, dar chiar grecii – adevărații greci – au ajuns să se folosească de instrumente derivate pentru a-și masca deficitul la nivel de stat. Cesionarea veniturilor viitoare din aeroporturi și loterie este un împrumut sau o privatizare?

Depinde cine și când se uită. Exact ca în contraargumentul științific al lui Erwin Schrodinger, care îi explica lui Einstein că o pisică – fie ea și cuantică – nu poate fi și vie și moartă în același timp. Tot ironic: Schrodinger și-a intitulat una dintre cărți „Natura și grecii și știința și umanismul”

Grecii n-au schimbat mare lucru în fizica cuantică, dar au știut întotdeauna cum trebuie să fie o pisică moartă: împodobită cu ochi de sticlă, turtită sub un preș mai gros sau azvârlită în curtea vreunui vecin, de peferință bogat. [Citește și Până unde poate ține minciuna economică. O poveste cu greci]. Ce se întâmplă dacă vecinul – Germania – îi aruncă azi pisica înapoi:

1. Cutremurul. Grecia se prăbușește, adică încetează plățile externe. Aici, lucrurile sunt destul de simple. Dacă e moartă, e moartă.

2. Unda de șoc. Pentru creditori, fisuri moderate dar coșmaruri teribile cu pisici. Victimele vor fi ceilalți trei purceluși (PIGS) cu deficite de 10% și datorie publică de 100% din PIB: Spania, Portugalia și Irlanda. Fără garanții explicite sau implicite de la UE, dobânzi mai mari, disponibilitate mică a finanțatorilor, zero flexibilitate, zero rescadențări. Adică o spirală care duce într-o singură direcție: cazanul în care Grecia fierbe deja.

3. Tsunami bancar. Cel mai rău va fi lovită Bulgaria, apoi România și Turcia, spune Morgan Stanley. Băncile grecești au 28% din activele bancare din Bulgaria și 27% din cele din România. O pisică moartă acasă înseamnă mai mulți șobolani vii prin vecini.

Şi Cipru ar fi afectat, mai ales că are o economie foarte vulnerabilă la șocuri externe iar sistemul bancar este practic interconectat cu cel din Grecia. În schimb, Cipru are și de câștigat din depozitele grecești, care pe timp de criză caută un acoperiș (dar gata cu pisicile!) și-o masă caldă.

4. Replicile. Un model prost ar arunca în aer și primele de risc pentru alte țări mici cu ambiții de colonizare bancară. Primele victime: Austria, care e prezentă și în România, țară spălată deja de tsunami, și Suedia, care și-a încercat norocul în țările baltice, adică singura zonă unde recesiunea are două cifre. [Citește și 5 zone de risc financiar mai apropiate și mai periculoase decât Dubai].

Cum ar fi rezolvat Einstein problema Greciei? Probabil, într-un cuantic-pur-stil-european. I-a explicat chiar lui Schrodinger, într-o scrisoare: “superpoziția cuantică a unui butoiaș instabil cu praf de pușcă va conține, după un timp, atât componente explodate cât și neexplodate”.

[Update: Miniștrii de finanțe din Zona Euro vor da Greciei un ultimatum de o lună]

16-02-2010 6693 18
ALTE ARTICOLE CARE TE-AR PUTEA INTERESA » » »