Cum să câștigi ca exportator când leul se întărește. 5 trucuri
Este deja un clișeu că aprecierea leului îi avantajează pe importatori și îi penalizează pe exportatori. Pe cât e de adevărat pentru cei care nu fac nimic să prevină situația, pe atât este de fals pentru cine știe să o gestioneze.

Când euro era 3,1 lei un obiect produs în România cu 10 lei putea fi vândut în profit de la 3,3 euro în sus. La 4,1 lei pentru un euro, produsul s-a ieftinit până la 2,5 euro, deci cu aproape 25%. Suportă clienții tăi o scumpire acum, până la vechiul nivel? Ce poți să faci:
1. FUTURES. Este cea mai la îndemână, dar și cea mai scumpă soluție: așa-numitul “hedging”. El presupune să angajezi o tranzacție viitoare pe o sumă acceptabilă, stabilită acum.
Exemplu:
Cursul este acum la 4,1 lei/euro.
Dacă euro scade sub 3,9 lei, nu-ți mai acoperi costurile.
Închei un contract la termen că vei lua 4 lei pe euro, indiferent ce se întâmplă cu paritatea.
Dacă se duce la sau sub 4, e ok, îți iei banii.
Dacă paritatea stă sau crește, tot 4 lei iei. Diferența nu mai intră în buzunarele tale ci acoperă gaura cuiva care a pariat în sens contrar (plus comision de succes pentru dealer)
De fapt, este hedging real doar pentru dealer. Pentru tine este doar una din fețele hedgingului, adică cel mult o asigurare. Uneori, este singura soluție, dacă structura afacerii, constrângerile băncilor sau momentul nu permit altceva. Însă decizia de externaliza hedgingul trebuie luată întotdeauna ultima. Pentru că, pe termen lung, aproape sigur îți va eroda din profitabilitate.
2. POLITICĂ DE CREDITARE.Banca îți va recomanda uneori să te împrumuți în moneda în care ai încasările. Este uneori corect. Logica este că un credit în lei presupune mai multe riscuri, chiar dacă beneficiile potențiale sunt mai mari.
Dar dacă leul s-a întărit atât de mult încât din calcule reiese că nivelul curent sau unul și mai puternic te va scoate din afaceri într-un termen cert, împrumută-te în lei. Nu mai ai nimic de pierdut, dar câștigi mai mult în cazul în care se întoarce deprecierea.
3. CICLU DE INVESTIŢII. Ca în orice buget, nu ai doar încasări ci și costuri. Iar în cazul costurilor te avantajează exact situația opusă – aprecierea. O eventuală întărire a leului este ocazia excelentă pentru a cumpăra tehnologie de import. Sigur, pentru asta trebuie să ai bani.
Tentația de a investi e mare când încasările cresc brusc, de pe urma deprecierii leului, și se duc direct în profit. Reprimă această tentație. Economisește banii (tot în euro, pentru a fi protejat și de o depreciere mai mare) și lasă să se adune dobânzi. La o eventuală apreciere bruscă a leului vei avea nu doar un tampon de bani pe care să poți dormi liniștit ci și ocazia de-a investi mai ieftin decât ai fi sperat.
4. DESIGN CONTRACTUAL. Deprecierea poate însemna că poți ieși pe piață cu un preț mai mic. Tratează-l exact așa: ca pe un discount. Spune-le clienților tăi lucrurile exact așa cum stau: “Avem un produs extraordinar și ne mirăm cum de nu l-ați testat până acum. Iată, deprecierea monedei locale ne permite să vă acordăm un discount suplimentar de x%, care să vă ajute să testați marfa noastră și să vă convingeți. Vinde-le discountul sub forma unei opțiuni de-a cumpăra mai ieftin pe termen lung. Este o situație asemănătoare cu punctul 1, doar că aici beneficiari sunteți doar tu și clientul tău.
5. ARBITRAJ DE PIEŢE. Întotdeauna vei avea destinații favorite, cu clienți care plătesc mai bine. Introdu încă un criteriu în selecția clienților: moneda lor națională. De exemplu, este înțelept ca pentru fiecare cumpărător din Germania să ai și unul în Polonia, Cehia sau Ungaria. Chiar dacă ultimului trebuie să-i faci acum discount, el te va feri de consecințele unei eventuale deprecieri a euro față de monedele din România și din jur.







Salut Lucian,
Cred ca punctul 1 nu prea este fezabil. Din cate stiu eu lichiditatea contractului futures EUR/RON nu este atat de buna nici la SIBEX nici la BVB. Nu mai vorbim de adancimea pietei. Insa poate se mai tranzactioneaza altundeva si eu nu stiu.
@Calin
Păi ziceam că nu prea este fezabil nici structural, cu atât mai mult dacă e greu să închei contracte.
Lucian,
Un contract de futures poate sa-ti aduca cistig, daca speculezi pe futures (cum poate sa-ti aduca si pierdere); daca contractezi in scopul protectiei fata de fluctuatie, atunci este o cheltuiala neta (deci nu cistigi).
La 2 si 3, in principiu ai dreptate, dar daca operezi intr-o margine de profit comparabila cu nivelul dobinzii atunci esti deja la apa.
Din 4 si 5 poti cistiga eventual piata si daca ai ceva noroc si bani din 5; insa, daca si cu parca nu fac o afacere.
Iar calculul din introducere ma baga complet in ceata.
@Tudor
Well, îți câștigi dreptul la supraviețuire dacă lucrurile merg prost
Şi eu cred că exportatorii s-au săturat să tot audă că trebuie să facă hedging, deși asta-i ajută în cazuri foarte rare. Am ales totuși să includ și punctul ăsta, măcar pentru nuanțările necesare.
intuitiv, cea mai simpla idee mi se pare pornirea de filiale, cel putin cind ai un numar fix de piete. O alta idee care poate fi considerata, este vinzarea creantelor.
O metoda care se foloseste de multa vreme in managementul de risc pentru materii prime, este preluarea pierderii si a cistigului pe intregul lant, de la furnizor pina la client. Cu siguranta poate fi facuta si in privinta valutelor, daca-ti lasi loc de buna ziua si cu unul si cu celalalt.
Insa, una peste alta, n-ai cum sa cistigi mai mult decit o fluctuatie statistica (care-i proportionala cu produsul probabbilitatilor tuturor scenarilor posibile). Asa ca nu-i vorba de un cliseu aici: cind valuta de achizitie a resurselor (RON) se intareste in raport cu cea de desfacere (EURO), marginalul din export se diminueaza. Dar cheia este “in izolare”: economia per ansamblu de fapt cistiga.
@Tudor
Da, și nu doar economia.
Să simplificăm și să spunem că sunt trei tipuri de producători locali:
1. Supertehnologizați. Pentru ei, aproape orice curs este bun, la ce “deficit de convergență” are România. Când se depreciază leul, au profituri excepționale, iar când se întărește… au doar profituri.
2. Emergenți. Au deficit de tehnologie dar profită de pe urma diferențialului de costuri (cazul marii majorități). Ei oricum trebuie să investească, pentru că altfel vor crăpa mai devreme sau mai târziu, iar aprecierea leului e o ocazie bună.
3. Fataliști. Ăștia-s ăia care strigau pe la BNR când se făcuse 1 euro 3,2 lei. Ei o duc rău tot timpul
daca nu e lichiditate pe futures (de curiozitate, stie cineva volumul zilnic?) iti poate face o banca un contract forward aproape fara riscuri. daca banca poate plasa si se poate imprumuta pe piata interbancara in cele doua monede la rate rezonabile, e ca si facuta treaba. dar, din cate am vazut pe partea de retail, ai nostri te jupoaie la comisioane din orice pozitie, asa ca in practica o sa iesi si mai scump decat cu futures.
Cea mai ok cred ca este hedgingul…