Comments on: Hidrocentrale pe Apa Sâmbetei. Cum au dus ele România în recesiune

By: Dorel din reclama

Dorel din reclama — Mon, 12 Apr 2010 00:08:32 +0000

Foarte corect. Dar de-aici nu rezulta absolut deloc ca ar trebui sa se privatizeze, ci sa se instaureze legea ! E o diferenta colosala intre cele doua lucruri ! Probabil ca niciodata vreun ziarist la trustul Realitatea sau Antena, angajati tocmai la acesti “baieti destepti”, nu vor pune punctul pe I, ci vor incerca sa traga mai multe foloase devenind din intermediari in proprietari, direct, ca sa nu mai fie discutii….
In acest caz probabil ca toti ceilalti ziaristi care nu lucreaza pt. ei, ar trebui sa faca o campanie agresiva de interzicere a intermedierilor cu bunurile comune ( interzicerea furtului – “furt mascat” doar pt. copiii mai mici de 5 ani, pentru ceilalti e clar ca e furt ), campanii pentru transparenta, de rentabilizare prin restructurare si cel mult management privat ( angajat cu contract pe baza de marja din profit ) si apoi veti vedea ce-ati pierdut din toate celelalte privatizari de pana acum: de ex. Sidex de la -1,2 mld $ / an, la +0,5 mld $ / an profit net in numai 2 ani, inca din primul an doar 100 milioane profit, fara un leu investit de indian, si fara clienti noi, ci doar eliminand comisionarii si capusele, Chiar si dat la fier vechi tot face cateva miliarde, plus terenul de “numai” 8000 ha – cat Focsani-ul sau Buzaul).
Ca Sidexul au mai fost alte 2000 de privatizari de mai mica amploare dar care insumate fac cam cat vreo 20 de Sidex-uri.
Acum hidrocentralele, cfr marfa si bancile de stat CEC si Eximbank ar putea aduce impreuna cam 2-3 mld euro pe an la buget si foarte probabil cu doar 1/3 angajati…. S-ar rezolva temporar problemele cu pensiile, datoriile la FMI si micsorarea gaurii din jugulara.

By: totedati

totedati — Wed, 07 Apr 2010 21:35:43 +0000

păi pe lângă analiza internă se pot face si analize comparate pe la vecini ca să vedem cât de dobitoci suntem înghițind minciunile șobolanului rozaliu care e la ministerul economiei acum …

de exemplu … cum e în … bulgaria?
dar în cehia?
austria?

și cred că o analiză comparată cu cele 3 țări ne va lămuri complet cum stăm cu energia hidro …

bulgaria, în principiu ar trebui să stea mai prost ca noi
cehia, tot fostă țară est europeană cred că mai bine
austria pe post de model ca să ne zgâriem pe ochi de boi ce suntem

By: paul

paul — Thu, 18 Mar 2010 07:14:04 +0000

Am citit un articol despre centrale eoliene cu randament mare , turbina verticala in sistem mag-lev care ar ocupa un spatiu in teren mult mai mic si care ar avea eficienta si la viteze ale vintului mici si foarte mari. poate asta ar putea fi o varianta la situatia pe care o prezentati.

By: Extra3OO

Extra3OO — Sun, 31 Jan 2010 13:20:06 +0000

Cei 14.000 MW erau o estimare facuta de ISPE in urma cu vro 4-5 ani, cu creionul si cu pixul. Harta din satelit la o rezolutie de 200 de metri e putin diferita – arata mult mai mult

In faza de proiect or fi 17.000 (asa certificate de urbanism scoate oricine), insa in faza de aviz tehnic de racordare sunt doar 8500 – crestere de la 2000 anul trecut. Pentru ei e bataia acum, reteaua fiind proiectata pentru cu totul alte prioritati, mai demult.

In plus, in zonele unde bate vantul, reteaua (daca exista) deja e ocupata de 3 4 ori peste cat poate duce, de unde si ATR-ul care expira in 6 luni (si deja sunt destui cu el expirat – fara finantare). Vantul nu bate cu 7,5 m/s peste tot.

Bataia mare se da pe proiectele de hidro/microhidro blocate de Hidroelectria. Acolo “ATR”-ul dureaza 2 ani.

Hai pe seara, pe la 6-7. Le dau un mesaj si la baieti.

By: Lucian Davidescu

Lucian Davidescu — Sat, 30 Jan 2010 21:31:05 +0000

@Extra300
Da, aici am exagerat în favoarea ma
Ştiu că 17.000 MW sunt doar pe hârtie şi că doar o parte au avut vreodată şanse de materializare. Eu când am zis un “măcar un sfert” am adunat investitorii suficient de “adaptaţi” României + o cifră estimată de mine referitor la câţi s-ar fi putut adapta într-o ţară normală.
Altfel, sigur, potenţialul României ar fi doar de 14.000 MW instalaţi.

Poate ne vedem

By: Extra3OO

Extra3OO — Sat, 30 Jan 2010 17:49:58 +0000

Lucian, e mult de vorbit aici. Tarnita e proiect prioritar World Bank si anul asta (pentru toata Europa de Est). Capacitatea de transport merge doar pentru 1500-2000 MW, din care 600 sunt deja in constructie (Fantanele + inca 2). Daca mai apar si alte proiecte este nevoie de o “decizie politica” (vorbele unora din ANRE – spuse cu jumatate de gura intre patru ochi la o conferinta – adica cateva zeci de termocentrale inchise, contracte cu dedicatie anulate, zeci de mii de someri, regiuni defavorizate samd). Pana si exportul (adevarata closca cu pui de aur) a avut de suferit – in primavara toti se inghesuiau pe un 10% din ce era altadata, cauza fiind criza mondiala ce a lovit din plin.

Solutia cu Electra a fost tocmai de a anula acele contracte vechi, de a obliga Hidroelectrica sa mai tina in spate toata povestea inca putin.

Cei 17.000 de MW sunt doar pe hartie, eu din ce am vazut doar 5-10% sunt reali, cu potential economic verificat. Restul sunt doar povesti. La finantare nici nu mai zic.

Poate iesim la o bere zilele astea, sper sa-i conving si pe baieti (Dan, Bogdan G) ca tot zicem asta de anul trecut.

Numai bine.

By: Lucian Davidescu

Lucian Davidescu — Thu, 28 Jan 2010 12:40:21 +0000

@Matash
Da. Am rotunjit în favoarea lor
Când nu curge apa, se fac contracte suplimentare. Sigur că-i socială, orice jaf în România se face în scopuri nobile
Aşa a fost posibil şi jaful de la CFR. Companie subvenţionată, nu-i aşa?

By: Matash

Matash — Thu, 28 Jan 2010 08:59:42 +0000

Hidro da cu 25 de euro iar contractele cu Termo nu se fac doar in momentul cand nu curge apa, ci permanent. E o chestie sociala sa aiba si amaratii care ard carbunii ce sa bage in gura…

By: Stefan A.

Stefan A. — Wed, 27 Jan 2010 15:46:50 +0000

Unica centrala hidroelectrica cu functionare non stop este Portile de Fier .
Toate celelalte hidrocentrale sint doar pentru virful de consum ! De obicei , dimineata sau in jurul orei 18 -19 .
La Tarnita exista deja o hidrocentrala . A modifica aceasta pentru a putea pompa apa consumata inapoi in lacul de acumulare , nu este o problema doar financiara . Trebuie sa construiesti in aval un nou lac in care sa aduni apa consumata ! Cind nu este cerere de curent , centrala trebuie sa pompeze apa din acest lac inapoi in lacul principal din spatele barajului !
Vedeti ca vorbim de milioane de metri cubi de apa ! Plus pompe enorme + probleme de ecologie ,protectia naturii , etc .
Pretul de vinzare a energiei hidro este stabilit politic , cu dedicatie pentru “baietii destepti”.
Are doua efecte :
1- unii devin milionari rapid , fara riscuri si fara investiti . Asa si partidele au parte de finantiatori cu “greutate”.
2- profitul ridicol obtinut de aceste centrale nu permite autofinantarea investitilor . Fara investitii , chiar doar in sectoarele de intretinere , reparatii ( turbinele mai trebuie si reparate, schimbate )(barajele se mai repara si ele din cind in cind ), aceste “uzine ” electrice se depreciaza in timp .
Pe termen lung asistam la o distrugere de capital, nu la o creare de capital asa cum sfatuiesc toate principile economice capitaliste !

By: Lucian Davidescu

Lucian Davidescu — Wed, 27 Jan 2010 12:25:50 +0000

@ANRE
Chiar 3
Cele de la Porţile de Fier sunt singurele pe firul apei, cele din ţară sunt cu acumulare. Există şi varianta acumulare-pompare, adică ce se construieşte la Tarniţa Lăpuşteşti. Ea va prelua surplusul aflat în orice moment în sistem pentru a pompa apă din aval în amonte, rezervă pe care să o poată folosi la nevoie (tot un fel de arbitraj).

Este adevărat că o (mică, aproximativ 30%) parte din producţia Hidro merge la populaţie. Însă faptul că este energie “ieftină” rezultă tot din problema fundamentală: modul de calcul retard cost-plus.
În orice caz, efectul populaţiei în ecuaţie este chiar mai redus, pentru că are un consum totuşi predictibil şi există o flexibilitate mai mare la dispecerizare. Nu prea se întâmplă ca Hidro să cumpere de la Termo pentru a-şi onora contractele cu Electricile, aşa cum se întâmplă când e vorba de contractele cu traderii (băieţii deştepţi) sau cu Alro.