Harta strâmbă a pădurilor României: efecte economice şi sociale

Articole asemănătoare:

1. Harta strâmbă a României: Cine a votat în turul 2

2. Doar 20 de milioane de români peste 20 de ani: 3 efecte

3. Ce efecte are în economie ajustarea de costuri bugetare

4. Harta salariilor în 2010. Judeţele ‘nedreptăţite’ ale României.

5. Unde s-au furat alegerile (turul I). Business Intelligence cu harta României

10 Responses to “Harta strâmbă a pădurilor României: efecte economice şi sociale”

1. 
   Harta strâmbă a pădurilor României: efecte economice şi sociale « standard.ro | Platforma de comentarii, bloguri si opinii MONEY.ro
   on Jan 22nd, 2010
   @ 08:09: 

   [...] dacă nu cumva gaterele au procesat buşteni mai repede decât a procesat Statistica cifre. Vezi [aici] întreaga serie de date.Economic, calculele sunt simple. Terenul arabil aduce beneficii pe termen [...]

2. 
   camil
   on Jan 22nd, 2010
   @ 09:29: 

   ar fi utila si o comparatie cu alte state europene in ceea ce priveste suprafata impadurita, dar mi-e ca ne-am deprima si mai tare

3. 
   Stefan Murgeanu
   on Jan 22nd, 2010
   @ 15:21: 

   de curiozitate: in alte tari ale lumii cam care este ponderea padurilor din suprafata tarii?

   multumesc

4. 
   Lucian Davidescu
   on Jan 22nd, 2010
   @ 15:33: 

   @Camil, Ştefan
   Am adăugat, +rectificat nişte cifre

5. 
   Tiberiu Toth
   on Jan 23rd, 2010
   @ 17:15: 

   Articolul este si bun si prost.
   Ponderea padurilor depinde foarte mult de tipul de relief. Nu putem avea in Giurgiu gradul de impadurire din Suceava. Sunt zone in munti unde si sa vrei sa despaduresti nu ai cum.
   Nu putem compara Romania cu Finlanda unde sunt zone inaccesibile omului datorita reliefului si climei.
   Daca veti compara cu Franta, veti vedea o apropiere.
   Ca intotdeauna statistica fara analiza este o iluzie pentru oameni necultivati. Ceva gen hai sa dam cu parul.
   In rest, comentariile referitor la greseli mi se par foarte corecte. Ca si problema defrisarilor pentru bani.

6. 
   Lucian Davidescu
   on Jan 24th, 2010
   @ 18:20: 

   @Tiberiu Toth
   Depinde şi nu depinde
   Sigur că la câmpie e mai uşor şi aparent mai profitabil să tai toţi copacii şi să pui grâu. Dar nu te obligă nimeni să o faci.

   Iar la comparaţia cu Franţa vedem şi altceva: acolo este plantată fiecare palmă de teren arabil. Caz în care măcare există o scuză pentru gradul scăzut de împădurire.

   Dar ce scuză are o ţară unde productivitatea agricolă este undeva sub 20% din potenţial?

7. 
   Tiberiu Toth
   on Jan 25th, 2010
   @ 18:12: 

   Scuza pentru gradul de impadurire nu exista. La campie trebuiau intretinute macar perdelele forestiere si unele palcuri de padure.
   Problema mea era generalitatea viziunii, cand se stie ca “adevarul e in detalii”. Pentru mai multa veridicitate ponderea padurilor ar trebui potentata cu tipul de relief si latitudinea.
   Plus, mai e o diferenta intre tipul de raportare care difera de la o tara la alta. Una este un crang sau un maquis si alta este o padure in toata regula. La noi, mii de hectare de tufe si arbusti de langa liziera padurii nu apar in statistici.
   Dar sa nu intram in amanunte, blogul este unul economic, nu forestier.
   Lasand toate la o parte, felicitari pentru blog. L-am descoperit de 1 luna si il citesc zilnic.

8. 
   Seth
   on Jan 27th, 2010
   @ 10:04: 

   “Nu putem avea in Giurgiu gradul de impadurire din Suceava” spune @Tiberiu Toth. Daca ne gandim la numele judetului Teleorman (padure nebuna in turca), vedem ca zonele de silvo-stepa erau destul de bine impadurite. Chiar si in provincii mai aride (Dobrogea) suprafata ocupata de mediul forestier este consistenta – Padurea Babadagului, de ex. Scara judeteana de raportare este irelevanta pt. ca decupajul judetean este independent de realitatile mediului natural ( de ex., Nord Vs. si Sud Iasi). Din cate vad eu, cele mai sarace judete sunt cele mai “barbierite” si cele care au iesire la Prut si Dunare….Poate ca pozitia lor de periferie conteaza mai putin …

9. 
   Lucian Davidescu
   on Jan 27th, 2010
   @ 10:36: 

   @Seth
   …Iar Codrii Vlăsiei se întindeau de la Subcarpaţi până în Giurgiu…
   Cea mai mare parte a defrişărilor la câmpie s-a făcut în secolul 19. Atunci avea un minim sens economic, plus că, politic, cea mai mare presiune era atunci teama de tâlhari. În secolul 20, însă, trebuia să se pună la loc măcar jumătate din cât s-a tăiat. Ce s-a întâmplat, se ştie.

10. 
    Moldova rulz (?) « Jurnal de ghizuroi
    on Feb 1st, 2010
    @ 14:09: 

    [...] nici pe departe suplimentele economice forte ale zonei (mai e ceva lemn, dar după cum se vede pe riscograma.ro, acolo unde e sărăcie cruntă nici lemn nu mai [...]