Iată că a venit și deflația! Așteptăm ieftinirile
Datele PIB din trimestrul al treilea confirmă că România ar putea ieși în curând din recesiune. Rețeta: producție mai mare la prețuri mai mici.
Produsul intern brut a scăzut în trimestrul al treilea cu 7,1% față de aceeași perioadă din 2008 (și cu 0,6% față de trimestrul anterior), potrivit INS. Asta, ca volum.
Surpriza apare la ajustarea cu prețurile: avem și aici o scădere, de 0,5% la nivel anual, prima de acest fel din istoria modernă a României. Fenomenul se numește “deflator negativ” și este, după cum îi spune și numele, o rudă apropiată a deflației. Însă dacă deflația în sens strict se referă la prețurile de consum, deflatorul PIB ia în calcul toate prețurile din economie.
0,5% este o scădere mică, însă ea reprezintă o medie între cifre extreme. Ele denotă schimbări masive de structură în economie. Cum se împarte “paguba” pe cele două tipuri de date PIB:
A. Metoda producției (agricultură+industrie+comerț+servicii+impozite)
1. Agricultură. Primul sector care a ieșit din recesiune, cu creștere atât față de trimestrul al doilea (15,1%), cât și fațăd e trimestrul al treilea din 2008 (2,4%). Însă cu ce preț? Unul mai mic cu aproape 14%. Ieftinirile masive se traduc, pentru unii, în creștere de productivitate, iar pentru alții – în faliment.
2. Industrie. Crește față de trimestrul anterior și a ajuns aproape de trimestrul III din 2008. Asta înseamnă că este posibil să vedem o revenire completă în trimestrul al patrulea. Din nou, asta se întâmplă pe fond ușior deflaționist.
3. Construcții. Scăderea de 17% a pieței cuplată cu menținerea pieței arată că firmele care n-au dat faliment merg acum mai bine decât înainte.
4. Comerț și servicii. Volumul a scăzut cu 12%, dar încasările au crescut ușor. Ca și în cazul dinainte, cine s-a pregătit din timp va crește după criză.
5. Activități financiare. Scădere de nici 4%, în principal din intermedierile imobiliare care sunt incluse tot aici. Prețurile cresc, peste nivelul inflației. Aici se acumulează capital.
B. Metoda consumului (consum+investiții+exporturi-importuri)
1. Consumul gospodăriilor. Consumul a scăzut cu 13%, cheltuielile au crescut cu 1%. Ce s-a întâmplat cu diferența de la 14% la 5% cât este inflația oficială? Banii au ajuns în bănci, fie sub formă de majorări de rate, fie sub formă de economii.
2. Consumul administrației: După creșterile masive de la început de an, consumul public a trecut în sfârșit pe minus. În plus, prețurile au scăzut substanțial. Un prim semn că se poate elimina risipa.
3. Investiții, aka formarea brută de capital:. Scădere mare în volum, scădere mică la preț, în principal de pe urma deprecierii leului, care a făcut mai scumpe investițiile în tehnologie.
4. Exporturi: Ușoară creștere în volum, 4,3% scădere de prețuri. Asta înseamnă că leul slab, care a dus la o ieftinire în euro, n-a fost în stare să-i susțină de unul singur pe exportatori, care a trebuit să taie și din prețul în lei.
5. Importuri: Scădere mare în volum, dar foarte ușoară ca preț – diferența corespunde deprecierii de curs. Asta înseamnă că scăderea importurilor n-a lăsat foarte mulți bani disponibili pentru producția internă.
| Sector | mld. Euro | volum | prețuri |
| Agricultură | 2,9 | +2,4% | -13,9% |
| Industrie | 6,8 | -3,5% | -1,4% |
| Construcții | 2,8 | -17,4% | -0,2% |
| Comerț, servicii de piață | 6,3 | -11,3% | +2,2% |
| Activități financiare | 3,8 | -3,8% | +6,6% |
| Servicii publice etc | 4,2 | -2,6% | -0,6% |
| Impozite nete pe produs | 2,9 | -14,9% | +2,4% |
| PIB | 29,7 | -7,1% | -0,5% |
| Consumul gospodăriilor | 19,5 | -12,7% | +1,4% |
| Consumul administrației | 1,8 | -0,9% | -8% |
| Investiții | 10,3 | -13,7% | -2,5% |
| Exporturi | 9,0 | 1,6% | -4,3% |
| Importuri | 11,0 | -15,3% | -3,6% |
Citește și: Se termină recesiunea. Dar ești pregătit pentru asta?
[...] n-a lăsat foarte mulți bani disponibili pentru producția internă.Detalii și comentarii, aici Etichete: crestere economica, criza, deflatie, produsul intern brut, recesiune Post publicat in [...]
Cel mai mare castig al crizei ar putea fi schimbarea de mentalitate, institutionala si individuala.Si sunt convinsa ca va genera surprize mari.Cei mai multi intreprinzatori din cei pe care ii cunosc,care astazi au firme cu crestere sanatoasa sunt din randul celor care in 90 au fost in esalonul 1 de disponibilizari.Adica oameni care,in 90,cand nu se stia nimic despre capitalism,cand societatea era intoxicata de diversele “modele” -suedez,japonez,etc, au pus mana si s-au instruit,au crescut prin politica pailor mici,ca firul de grau.Si ,asa cum au crescut,au numarat pana la 100 cand a sosit momentul sa se indatoreze.
Multi dintre cei care,in asteaptarea repornirii societatilor in care au lucrat,au pus mana si din nimic au incercat sa supravietuiasca,s-au instruit si documentat,vor fi sigur capitalistii sanatosi de maine.
Iar in plan individual,cand banul trebuie intors si in dunga,vom sti sigur sa invatam ca avem si drepturi,iar chestia aia cu “sa ne dea” este numai un vis in an electoral. Ca Dumnezeu iti da,dar nu iti baga si in traista!
Cred ca am militat destul pentru varianta A,nu? De aceea,nu pot sa cred in promisiunile desarte legate de “vom da drumul creditarii” cu orice pret,daca nu suntem in stare nici macar sa contribuim la scrierea propriului plan de afaceri,ca sa il putem sustine.Nu e treaba guvernului sa faca asta.Si nu o poate face nici macar un guvern,fie el neamt,rus,chinez sau aiurea.Si trebuie sa avem in dotare responsabilitatea asumarii,a raspunderii,a greutatilor,a riscurilor.Astea nu pot fi delegate sau trecute la voi avea,va face asta,ca poate stie.