Despărțirea de comunism și de feudalism: Ce trebuie să facă România din 2010

3-12-2009 1832 14

Aduse în dezbatere, în mod oportunist, în campania electorală, atât tema “reconcilierii”, cât și cea a “respingerii comunismului” au un viciu fundamental: amestecă planurile.pondere-sector-privat-economie

România s-a despărțit de mult de comunism în zona privată, cea care face economia să funcționeze.

Efectele comunismului ceaușist, de tip feudal, au rămas doar în zona de stat, acolo unde stilul de management public nu s-a schimbat aproape deloc.

Altfel spus, România este o țară capitalistă în zona de producție, dar comunistă în zona de consum. Cu toate consecințele politice, economice și morale care decurg din această situație.
Ce trebuie să facă sectorul public pentru modernizarea întregii țări:

1. Să renunțe la discursul care tratează efectele și să meargă la cauze. “Condamnare” și “reconciliere” sunt două forme de a spune același lucru: “Nu putem face nimic, hai să nu mai vorbim despre asta”. Ba da, putem!

2. Să renunțe la feudalismul birocratic, aflat la baza conceptului administrativ și teritorial al României. Cât timp mecanismul de colectare și redistribuție a banilor nu se mută de la nivel central la nivel local, vor funcționa ineficient nu doar finanțele publice ci chiar democrația. Așa se explică de ce feudele conduse cu mână forte umplu autocare de votanți, care umblă prin județele vecine pentru a-și găsi bunăstarea promisă.

3. Să renunțe la monopolul păgubos asupra vacilor de muls, pompos intitulate “perlele coroanei”. Sub diversele forme de până acum ale expresiei “nu ne vindem țara”, s-a ascuns aproape de fiecare dată mult mai cinicul “nu privatizăm până nu devalizăm”. Dacă la o companie cum este CFR se pot fura sume de ordinul zecilor de milioane de euro, înseamnă că avem o problemă. Dacă până și la Hidroelectrica se vorbește de faliment (și nu o spune oricine, ci ministrul Adriean Videanu), înseamnă că nu am fost în stare să rezolvăm problema. Prima etapă, înainte de discuția dacă este oportun să mai privatizăm sau nu: Încetați numirile politice la conducerea companiilor de stat.

4. Să renunțe la a-și mai întreține curtenii cu ajutorul sistemului de taxare. Ca formă, impozitele sunt un privilegiu al statului. Ca scop, ele trebuie să-i ajute pe plătitori să se dezvolte mai bine și nu să-i desființeze. Ce s-a întâmplat în 2008? În timp ce sectorul privat s-a ajustat dureros și a trecut pe excedent, cheltuielile administrației au crescut, investițiile publice au scăzut, iar capriciile minore ale baronilor locali și centrali au fost satisfăcute printr-un impozit nou: infamul “forfetar”.

5. Să renunțe la planurile politice pe termen lung. Să își asume că managerii publici care vor prelua România în situația în care se află acum vor ieși din istorie și vor intra în Clubul Eroilor Tragici “Victor Ciorbea”.

3-12-2009 1832 14
ALTE ARTICOLE CARE TE-AR PUTEA INTERESA » » »