Unde s-au furat alegerile (turul I). Business Intelligence cu harta României

Datele de prezență de la Biroul Electoral central arată eficiența probabilă a autocarelor roșii respectiv portocalii în teritoriu.

3,36 puncte procentuale este diferența dintre cele două cifre de prezență la vot: 53,52% pentru președinte vs. 50,16% pentru referendum, potrivit datelor finale anunțate de BEC. Dacă transformăm din puncte procentuale în procente, adică dacă raportăm diferența la numărul celor care s-au prezentat efectiv la vot, 6,28% dintre cei care au votat pentru președinte n-au votat și pentru referendum. Aceasta este o cifră netă, dar în cazul în care a existat și sitația inversă – vot doar pentru referendum – înseamnă că cifra brută este chiar mai mare.

Însă luate județ cu județ, cifrele devin hilare. În Teleorman, unul din campionii conștiinței civice – cu 63% prezență – diferența ajunge aproape de 9 puncte procentuale. Ceea ce înseamnă că unu din șapte a votat la prezidențiale dar nu și la referendum. La capătul opus al clasamentului stă Suceava, cu numai 1,55 puncte procentuale diferență și cu mențiunea că e mult mai greu să tragi așa o medie în jos decât în sus. Pentru că nu își permite nimeni să plimbe un autocar cu oameni care să refuze buletinul pentru președinte.

Ce au în comun județele aflate la extreme? Localități preponderent rurale, sărăcie și baroni. Ce le deosebește? Culoarea baronilor. Evident, baronii de culoare roșie aveau interesul ca referendumul să fie invalidat prin absență, așa că autocarele au refuzat buletinele colorate. Dimpotrivă, baronii de culoare portocalie a trebuit să ajute nu doar la scorul pentru prezidențiale ci și la rata de participare pentru referendum.

Această hartă nu își propune să reprezinte o demonstrație ci doar un instrument de lucru. Cine va dori să investigheze temeinic și eficient fraudele electorale ar trebui să meargă mai întâi în județele și secțiile unde s-au înregistrat diferențe foarte mari sau foarte mici între cele două rate de participare.